Generalul Virgil Bălăceanu, despre vulnerabilitățile României. ”Nu avem o industrie de apărare”

virgil balaceanu
Asociatia Ofiterilor in Rezerva din Romania

Inexistența industriei de apărare și ”subbugetarea cronică” reprezintă cele mai mari vulnerabilități militare ale României, consideră generalul Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO.

Generalul (r), Virgil Bălăceanu, fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, consideră că punctele cele mai slabe în ceea ce priveşte înzestrarea Armatei României îl reprezintă „subbugetarea cronică” şi ineficienţa industriei româneşti de apărare.

Potrivit generalului, în realitate, România nu are, la ora actuală, o industrie de apărare. „Noi nu avem o industrie care să producă la pace, nu mai vorbesc de o industrie de apărare ca, într-o situaţie de criză, să treacă la producţia de război”, afirmă generalul.

„Punctul cel mai slab a fost subbugetarea cronică a Armatei după anii '90. Au fost etape în care trebuiau găsite soluţii pentru a asigura hrănirea militarilor, reparaţii curente ale cazărimilor, nici vorbă de investiţii! Din fericire, s-a realizat acel pact politic pentru 2% pentru Armată, însă schimbările în înzestrare nu se pot realiza peste noapte, e nevoie de foarte mult timp”, a declarat pentru News.ro generalul (r) Virgil Bălăceanu.

”Nu avem o industrie de apărare”

Acesta a completat spunând că, pe de altă parte, România nu a dezvoltat industria de apărare, spre deosebire de Polonia, care „a preluat industria veche, a salvat-o şi reactivat-o”, iar acum „lucrează bine pentru nevoile armatei poloneze, dincolo de cheltuielile lor pentru apărare”.

Citește și
Donald Trump
ANALIZĂ. Scenarii posibile ale victoriei lui Trump în privinţa războiului din Ucraina. Ce consecinţe ar fi pentru România

”Cumpărând foarte multe echipamente din afară, industria de apărare în România abia supraveţuieşte şi acum”, a punctat generalul.

Întrebat cine ar fi vinovat de aceste neajunsuri, generalul Bălăceanu a răspuns: „Noi, printr-o guvernare ineficientă, printr-o administrare proastă a tot ceea ce înseamnă infrastructura economică din punct de vedere al apărării şi prin politici nefavorabile cu privire la industria de apărare privată. La ora actuală, nu avem, în realitate, o industrie de apărare”.

Generalul spune că România nu va avea capacitatea să realizeze comenzile care vor veni din partea Uniunii Europene pentru că UE deja îşi dezvoltă segmentul de apărare cum n-a mai făcut-o niciodată, cel puţin pe două elemente ce ţin de mobilitatea militară şi de cercetare şi dezvoltare tehnologică în domeniul militar şi de producţie militară.

„Vor fi sume mari de bani care se vor aloca, dar, din păcate, nu avem o industrie de apărare în România care să permită absorbţia acestor fonduri. (...) Cred că ar trebui să se realizeze o analiză mult mai realistă, eu aş face-o mergând pe modelul polonez. Din punctul meu de vedere, numai Ministerul Apărării are capacitatea ca, preluând cel puţin parţial elemente din industria de apărare de stat, să realizeze o revigorare a acesteia. Până acum, Ministerul Economiei şi-a propus extrem de multe obiective, dar realizările lasă mult de dorit”, a afirmat Bălăceanu.

„Vulnerabilitate majoră”

Generalul consideră că, pe de altă parte, Ministerul Apărării „trebuie să aibă curajul să intre deschis în legătură cu producătorii români”. Bălăceanu a explicat că este o teamă care se manifestă în sensul că, intrând în legătură cu producătorii privaţi, „ai avea un de fel „parti pris”, i-ai favoriza pe aceştia”.

„Trebuie să favorizăm industria românească printr-o legislaţie adecvată, mai ales industria de apărare. Noi nu avem o industrie care să producă la pace, nu mai vorbesc de o industrie de apărare ca, într-o situaţie de criză, să treacă la producţia de război. Mai mult decât atât, nu este o industrie pregătită să se adapteze fondurilor pe care Uniunea Europeană le va avea din ce în ce mai mult alocate pentru problematica legată şi de cercetare-dezvoltare tehnologică în domeniul militar, dar mai ales de producţie, fie că vorbim de producţia de echipamente militare sau producţie de muniţii”, a explicat generalul.

Virgil Bălăceanu consideră că, a rămâne doar la fluxurile de aprovizionare din afară, creează României o „vulnerabilitate majoră” pentru că în situaţie de criză aceste fluxuri „se scurtcircuitează”.

„Iată, noi am făcut un contract pentru a lua drone Watchkeeper care nu vor mai fi furnizate la termen întrucât condiţiile de război din Orientul Milociu şi relaţia economică dintre Israel şi Marea Britanie duc la faptul că, după cum ne spune contractantul, nu mai pot să-ţi furnizez la timp, am alte priorităţi. Ori lucrul acesta trebuie înţeles foarte bine de către decidenţii politici. Trebuie revigorată industria românească de apărare”, a mai spus generalul Bălăceanu.

Articol recomandat de sport.ro
Bernadette Szocs, desemnată cea mai bună sportivă a anului 2025!
Bernadette Szocs, desemnată cea mai bună sportivă a anului 2025!
Citește și...
Surse: Putin ar putea fi de acord cu aderarea Ucrainei la NATO, dar cere în schimb ceva și din România
Surse: Putin ar putea fi de acord cu aderarea Ucrainei la NATO, dar cere în schimb ceva și din România

Vladimir Putin ar putea fi de acord cu aderarea Ucrainei la NATO, dar pune în schimb mai multe condiții, precum desființarea bazelor militare americane din Europa de Est. Statele Unite au în prezent mai multe baze militare în România.

ANALIZĂ. Scenarii posibile ale victoriei lui Trump în privinţa războiului din Ucraina. Ce consecinţe ar fi pentru România
ANALIZĂ. Scenarii posibile ale victoriei lui Trump în privinţa războiului din Ucraina. Ce consecinţe ar fi pentru România

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a explicat pentru News.ro care ar putea fi consecinţele revenirii lui Donald Trump la Casa Albă asupra războiului din Ucraina.

Virgil Bălăceanu, General (r) despre, amplasarea armelor nucleare în Belarus: ”Nu va duce la un război nuclear”
Virgil Bălăceanu, General (r) despre, amplasarea armelor nucleare în Belarus: ”Nu va duce la un război nuclear”

Amplasarea armelor nucleare tactice, în Belarus, este doar o demonstrație de forță, cred experții militari de la noi. Mutarea lui Putin, nu va duce la un război nuclear, și nici nu va schimba, cursul celui din Ucraina, conform acestora.

Virgil Bălăceanu, fost comandant SEEBRIG, despre rachetele hipersonice Kinjal. „Este o demonstrație de forță pentru Occident”
Virgil Bălăceanu, fost comandant SEEBRIG, despre rachetele hipersonice Kinjal. „Este o demonstrație de forță pentru Occident”

„Folosirea în premieră de către ruși a rachetelor hipersonice Kinjal în războiul din Ucraina este o demonstrație de forță pentru Occident”, spun analiștii.

Expert militar: NATO are sisteme de interceptare a rachetelor hipersonice, dar au fost testate doar în poligon
Expert militar: NATO are sisteme de interceptare a rachetelor hipersonice, dar au fost testate doar în poligon

NATO are sisteme de interceptare a rachetelor hipersonice, dar nu au fost probate pe câmpul de luptă, a declarat, pentru Știrile PRO TV, Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost adjunct al reprezentantului militar al României la NATO.

Recomandări
Ilie Bolojan a făcut bilanțul celor șase luni de guvernare: „Vom avea un deficit mai mic decât 8,4% pe care ni l-am propus”
Ilie Bolojan a făcut bilanțul celor șase luni de guvernare: „Vom avea un deficit mai mic decât 8,4% pe care ni l-am propus”

Premierul Ilie Bolojan a făcut, marţi, un bilanţ al activităţii Executivului în 2025 și a declarat că, în prima jumătate a anului, măsurile Guvernului au pus finanțele publice în ordine, asigurând respectarea țintei de deficit la final de an.

Reformă majoră a concediilor medicale: angajatorul va plăti 5 zile. Ce se întâmplă cu prima zi
Reformă majoră a concediilor medicale: angajatorul va plăti 5 zile. Ce se întâmplă cu prima zi

Angajatorul va suporta plata a cinci zile de concediu medical, de la 1 februarie 2026, iar prima zi de concediu este diminuată de la plată. Guvernul a adoptat, în ședința de marți seara, o ordonanță de urgență în acest sens.

Până când vrea Guvernul să fie promulgată, „cel târziu”, legea privind pensiile magistraților. „Așteptăm observațiile CE”
Până când vrea Guvernul să fie promulgată, „cel târziu”, legea privind pensiile magistraților. „Așteptăm observațiile CE”

Absența celor patru judecători CCR de la ședința pentru pensiile magistraților naște noi discuții despre cum ar putea fi deblocată situația ca să nu pierdem 231 de milioane de euro.