Generalul Virgil Bălăceanu, despre vulnerabilitățile României. ”Nu avem o industrie de apărare”

62510385

Inexistența industriei de apărare și ”subbugetarea cronică” reprezintă cele mai mari vulnerabilități militare ale României, consideră generalul Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO.

Generalul (r), Virgil Bălăceanu, fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, consideră că punctele cele mai slabe în ceea ce priveşte înzestrarea Armatei României îl reprezintă „subbugetarea cronică” şi ineficienţa industriei româneşti de apărare.

Potrivit generalului, în realitate, România nu are, la ora actuală, o industrie de apărare. „Noi nu avem o industrie care să producă la pace, nu mai vorbesc de o industrie de apărare ca, într-o situaţie de criză, să treacă la producţia de război”, afirmă generalul.

„Punctul cel mai slab a fost subbugetarea cronică a Armatei după anii '90. Au fost etape în care trebuiau găsite soluţii pentru a asigura hrănirea militarilor, reparaţii curente ale cazărimilor, nici vorbă de investiţii! Din fericire, s-a realizat acel pact politic pentru 2% pentru Armată, însă schimbările în înzestrare nu se pot realiza peste noapte, e nevoie de foarte mult timp”, a declarat pentru News.ro generalul (r) Virgil Bălăceanu.

”Nu avem o industrie de apărare”

Acesta a completat spunând că, pe de altă parte, România nu a dezvoltat industria de apărare, spre deosebire de Polonia, care „a preluat industria veche, a salvat-o şi reactivat-o”, iar acum „lucrează bine pentru nevoile armatei poloneze, dincolo de cheltuielile lor pentru apărare”.

”Cumpărând foarte multe echipamente din afară, industria de apărare în România abia supraveţuieşte şi acum”, a punctat generalul.

Întrebat cine ar fi vinovat de aceste neajunsuri, generalul Bălăceanu a răspuns: „Noi, printr-o guvernare ineficientă, printr-o administrare proastă a tot ceea ce înseamnă infrastructura economică din punct de vedere al apărării şi prin politici nefavorabile cu privire la industria de apărare privată. La ora actuală, nu avem, în realitate, o industrie de apărare”.

Generalul spune că România nu va avea capacitatea să realizeze comenzile care vor veni din partea Uniunii Europene pentru că UE deja îşi dezvoltă segmentul de apărare cum n-a mai făcut-o niciodată, cel puţin pe două elemente ce ţin de mobilitatea militară şi de cercetare şi dezvoltare tehnologică în domeniul militar şi de producţie militară.

„Vor fi sume mari de bani care se vor aloca, dar, din păcate, nu avem o industrie de apărare în România care să permită absorbţia acestor fonduri. (...) Cred că ar trebui să se realizeze o analiză mult mai realistă, eu aş face-o mergând pe modelul polonez. Din punctul meu de vedere, numai Ministerul Apărării are capacitatea ca, preluând cel puţin parţial elemente din industria de apărare de stat, să realizeze o revigorare a acesteia. Până acum, Ministerul Economiei şi-a propus extrem de multe obiective, dar realizările lasă mult de dorit”, a afirmat Bălăceanu.

„Vulnerabilitate majoră”

Generalul consideră că, pe de altă parte, Ministerul Apărării „trebuie să aibă curajul să intre deschis în legătură cu producătorii români”. Bălăceanu a explicat că este o teamă care se manifestă în sensul că, intrând în legătură cu producătorii privaţi, „ai avea un de fel „parti pris”, i-ai favoriza pe aceştia”.

„Trebuie să favorizăm industria românească printr-o legislaţie adecvată, mai ales industria de apărare. Noi nu avem o industrie care să producă la pace, nu mai vorbesc de o industrie de apărare ca, într-o situaţie de criză, să treacă la producţia de război. Mai mult decât atât, nu este o industrie pregătită să se adapteze fondurilor pe care Uniunea Europeană le va avea din ce în ce mai mult alocate pentru problematica legată şi de cercetare-dezvoltare tehnologică în domeniul militar, dar mai ales de producţie, fie că vorbim de producţia de echipamente militare sau producţie de muniţii”, a explicat generalul.

Virgil Bălăceanu consideră că, a rămâne doar la fluxurile de aprovizionare din afară, creează României o „vulnerabilitate majoră” pentru că în situaţie de criză aceste fluxuri „se scurtcircuitează”.

„Iată, noi am făcut un contract pentru a lua drone Watchkeeper care nu vor mai fi furnizate la termen întrucât condiţiile de război din Orientul Milociu şi relaţia economică dintre Israel şi Marea Britanie duc la faptul că, după cum ne spune contractantul, nu mai pot să-ţi furnizez la timp, am alte priorităţi. Ori lucrul acesta trebuie înţeles foarte bine de către decidenţii politici. Trebuie revigorată industria românească de apărare”, a mai spus generalul Bălăceanu.

Articol recomandat de sport.ro
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Citește și...
”S-a întâmplat, în sfârșit.” Pentru prima dată, o specie aflată în pericol de dispariție, filmată traversând un pod suspendat

Orangutanul din Sumatra, specie aflată în pericol foarte mare de dispariție, a fost filmat pentru prima dată în timp ce folosea un pod suspendat pentru a traversa un drum.

Horoscop 26 aprilie 2026. Uranus în Gemeni aduce schimbări bruște pentru zodii

Horoscop 26 aprilie 2026 aduce un moment astrologic important: intrarea lui Uranus în Gemeni, un tranzit rar care marchează începutul unei perioade de transformări rapide și neașteptate.

Un milionar american, vânător experimentat de animale sălbatice mari, a murit după ce a fost strivit de elefanți

Un milionar american, pasionat de vânătoarea de animale de talie mare, a murit după ce a fost strivit de un grup de elefanți în timpul unei expediții de vânătoare în Gabon.

Recomandări
Războiul de la graniță. Ziua în care, pentru prima dată, o dronă a Rusiei cu încărcătură explozivă s-a prăbușit în România

Pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina, o dronă cu încărcătură explozivă s-a prăbușit chiar într-un oraș din România. S-a întâmplat în Galați, iar autoritățile au intrat în alertă maximă.

Oficialii Iranului au plecat din Islamabad fără să mai aștepte sosirea emisarilor lui Donald Trump. Ce s-a întâmplat

Președintele iranian a cerut populației să scadă consumul de electricitate, semn că blocada impusă de americani asupra porturilor are consecințe drastice atât asupra producției de energie, cât și a veniturilor statului. 

De ce nu a putut fi doborâtă drona rusească ajunsă în Galați. Armata anunță rearanjarea apărării la granița cu Ucraina

Ministrul Apărării a anunțat că Armata analizează rearanjarea sistemelor de apărare ale României de la granița cu Ucraina, după ce o dronă rusească s-a prăbușit în orașul Galați. Drona nu a putut fi doborâtă pentru că zbura la altitudine prea mică.