Generalul Virgil Bălăceanu, despre vulnerabilitățile României. ”Nu avem o industrie de apărare”

62510385

Inexistența industriei de apărare și ”subbugetarea cronică” reprezintă cele mai mari vulnerabilități militare ale României, consideră generalul Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO.

Generalul (r), Virgil Bălăceanu, fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, consideră că punctele cele mai slabe în ceea ce priveşte înzestrarea Armatei României îl reprezintă „subbugetarea cronică” şi ineficienţa industriei româneşti de apărare.

Potrivit generalului, în realitate, România nu are, la ora actuală, o industrie de apărare. „Noi nu avem o industrie care să producă la pace, nu mai vorbesc de o industrie de apărare ca, într-o situaţie de criză, să treacă la producţia de război”, afirmă generalul.

„Punctul cel mai slab a fost subbugetarea cronică a Armatei după anii '90. Au fost etape în care trebuiau găsite soluţii pentru a asigura hrănirea militarilor, reparaţii curente ale cazărimilor, nici vorbă de investiţii! Din fericire, s-a realizat acel pact politic pentru 2% pentru Armată, însă schimbările în înzestrare nu se pot realiza peste noapte, e nevoie de foarte mult timp”, a declarat pentru News.ro generalul (r) Virgil Bălăceanu.

”Nu avem o industrie de apărare”

Acesta a completat spunând că, pe de altă parte, România nu a dezvoltat industria de apărare, spre deosebire de Polonia, care „a preluat industria veche, a salvat-o şi reactivat-o”, iar acum „lucrează bine pentru nevoile armatei poloneze, dincolo de cheltuielile lor pentru apărare”.

”Cumpărând foarte multe echipamente din afară, industria de apărare în România abia supraveţuieşte şi acum”, a punctat generalul.

Întrebat cine ar fi vinovat de aceste neajunsuri, generalul Bălăceanu a răspuns: „Noi, printr-o guvernare ineficientă, printr-o administrare proastă a tot ceea ce înseamnă infrastructura economică din punct de vedere al apărării şi prin politici nefavorabile cu privire la industria de apărare privată. La ora actuală, nu avem, în realitate, o industrie de apărare”.

Generalul spune că România nu va avea capacitatea să realizeze comenzile care vor veni din partea Uniunii Europene pentru că UE deja îşi dezvoltă segmentul de apărare cum n-a mai făcut-o niciodată, cel puţin pe două elemente ce ţin de mobilitatea militară şi de cercetare şi dezvoltare tehnologică în domeniul militar şi de producţie militară.

„Vor fi sume mari de bani care se vor aloca, dar, din păcate, nu avem o industrie de apărare în România care să permită absorbţia acestor fonduri. (...) Cred că ar trebui să se realizeze o analiză mult mai realistă, eu aş face-o mergând pe modelul polonez. Din punctul meu de vedere, numai Ministerul Apărării are capacitatea ca, preluând cel puţin parţial elemente din industria de apărare de stat, să realizeze o revigorare a acesteia. Până acum, Ministerul Economiei şi-a propus extrem de multe obiective, dar realizările lasă mult de dorit”, a afirmat Bălăceanu.

„Vulnerabilitate majoră”

Generalul consideră că, pe de altă parte, Ministerul Apărării „trebuie să aibă curajul să intre deschis în legătură cu producătorii români”. Bălăceanu a explicat că este o teamă care se manifestă în sensul că, intrând în legătură cu producătorii privaţi, „ai avea un de fel „parti pris”, i-ai favoriza pe aceştia”.

„Trebuie să favorizăm industria românească printr-o legislaţie adecvată, mai ales industria de apărare. Noi nu avem o industrie care să producă la pace, nu mai vorbesc de o industrie de apărare ca, într-o situaţie de criză, să treacă la producţia de război. Mai mult decât atât, nu este o industrie pregătită să se adapteze fondurilor pe care Uniunea Europeană le va avea din ce în ce mai mult alocate pentru problematica legată şi de cercetare-dezvoltare tehnologică în domeniul militar, dar mai ales de producţie, fie că vorbim de producţia de echipamente militare sau producţie de muniţii”, a explicat generalul.

Virgil Bălăceanu consideră că, a rămâne doar la fluxurile de aprovizionare din afară, creează României o „vulnerabilitate majoră” pentru că în situaţie de criză aceste fluxuri „se scurtcircuitează”.

„Iată, noi am făcut un contract pentru a lua drone Watchkeeper care nu vor mai fi furnizate la termen întrucât condiţiile de război din Orientul Milociu şi relaţia economică dintre Israel şi Marea Britanie duc la faptul că, după cum ne spune contractantul, nu mai pot să-ţi furnizez la timp, am alte priorităţi. Ori lucrul acesta trebuie înţeles foarte bine de către decidenţii politici. Trebuie revigorată industria românească de apărare”, a mai spus generalul Bălăceanu.

Articol recomandat de sport.ro
Fostul antrenor lansează ultima informație despre retragerea Soranei Cîrstea din tenis
Fostul antrenor lansează ultima informație despre retragerea Soranei Cîrstea din tenis
Citește și...
Cum va arăta hotelul Hilton de 25 de milioane de euro din Craiova | FOTO

Hilton își va deschide la începutul anului 2026 un hotel în Craiova, potrivit unui anunț oficial al celebrei companii care deține peste 1.000 de hoteluri de lux în toată lumea.

Sfântul Ioan Botezătorul, sărbătorit pe 7 ianuarie: cine a fost și ce tradiții și obiceiuri sunt în această zi

În fiecare an, pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc soborul Sfântul Ioan Botezătorul. Aceasta este una dintre cele patru sărbători pe care Biserica Ortodoxă Română i le dedică sfântului.

Un director al Aeroportului Cluj câștigă an de an sute de mii de lei din pariuri

Un director al Aeroportului Cluj a câștigat peste 460.000 de lei din pariuri, șeful companiei de stat asigurându-și astfel cea mai mare parte a veniturilor sale din jocurile de noroc. Oficialul a declarat încasări masive din pariuri doi ani la rând.

 

Recomandări
Noul an școlar începe cu probleme. Unele școli caută încă profesori, iar manualele pentru clasa a IX-a întârzie

Sunt ultimele ore din vacanța mare pentru trei milioane de copii, de la doi la 19 ani înscriși la creșă, grădiniță și școală. De luni, educatorii, învățătorii și profesorii lor îi așteaptă odihniți la cursuri.

Pensiile private ale românilor finanțează statul. Fondurile au investit 157 de miliarde de lei în titluri de stat

Fondurile de pensii private ale românilor au ajuns să administreze sume uriașe, iar o parte importantă din acești bani finanțează statul. Peste 157 de miliarde de lei din Pilonul II și Pilonul III sunt investite în titluri de stat.

Vladimir Putin i-a făcut să aștepte șapte ore pe emisarii lui Donald Trump. Mesajul pe care i l-a transmis de la Kremlin

„Situația pe care o avem de rezolvat nu e deloc simplă, dar orice dialog este util”, le-a declarat Vladimir Putin emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, pe care i-a primit sâmbătă.