Fermierii români nu știu cum să vândă recoltele uriașe. „Îi rog să vină să se aprovizioneze care au nevoie”

În apropierea Crăciunului, tone întregi de ardei kapia sunt și acum în solarii. Nu s-au dat din cauza importurilor masive, în special din Macedonia, spun cei care i-au cultivat. De la 5 lei kilogramul la început de toamnă, prețul este mai mic de un leu, dar nici așa nu sunt clienți, pentru ca sezonul murăturilor a trecut demult.

Fermier: „Îi rog să vină să se aprovizioneze care au nevoie. Bisericile, mănăstirile, copiii orfani care au cămine de orfani care doresc îi aprovizionez cu 2-3 tone de ardei acum, dar să vină să recolteze."

În bazinul legumicol Grădinari din Dolj, solariile sunt pline de ardei, la început de iarnă. Pentru că vremea a fost blândă, legumele sunt bune și acum. Pentru cantități mici, se vând cu un leu kilogramul. Este dificil să găsești clienți în decembrie, spun însă fermierii. Conservele și murăturile au fost demult puse.

Cristian Călina, inginer: „La un leu și un leu și 50 de bani nu sunt în profit, sunt sub valoarea investiției, undeva ar trebui la 4 lei, 5 lei kg ca să poți să te menții."

Citește și

În premieră, fermierii români ar putea primi subvenții la fel ca în țările vestice. Ce condiții se impun

Șeful spionajului militar ucrainean spune că rușii au pregătit liste cu execuții: „Profesori, preoți, jurnaliști”

Fabricile de procesare ar fi o soluție, însă dau prea puțin, iar producătorii ar ieși în pierdere.

Constantin Lupu, fermier: „Mi s-a oferit 40 de bani pe kilogram. Au zis să le duc 3 tone, la 3 tone de ardei eu aveam 1.200 de lei, pe mine 3 tone de ardei ca să îl duc la ei la fabrică mă costă în jur de 2.000 de lei. Nu avem niciun profit așa că a rămas ardeiul de câmp și îl aruncăm."

Ramași cu recolta neculeasă, fermierii arată cu degetul spre importuri, care, spun ei, strică piața. Fabricile cumpără legumele de la străini.

Valeriu Tudor, fermier: „Ia uitați ce ardei am lăsat pe loc, nu l-am putut vinde. Nu o putem vinde din cauza samasarilor, din cauza mărfii care se aduce din Macedonia."

Radu Șumălan, profesor USAMV Banatul: „De ce vine atâta marfă din import, pentru că evident în celelalte țări europene, în special în cele din zona Mării Mediterane, cele cu climat mai cald, costurile de producție sunt mai micuțe pentru că nu mai există consumuri de energie. Există costuri mici în ceea ce privește forța de muncă, dacă vorbim strict de Macedonia."

Cu o producție bogată, de 50 de tone la hectar, câțiva fermieri au găsit soluții. Au transformat ardeii în pastă și vând un borcan cu 5 lei în țară și peste hotare.

Iuliana Condoiu, producător de conserve: „Din ardei facem absolut tot ce putem, de la pastă de roșii în care punem foarte mult ardei care persistă mai mult ardeiul, facem ardeiul copt la borcan, facem ardeiul cu vinete care este un produs foarte bun."

O idee pe care vecinii fermieri, deși aflați în pierdere, o privesc cu reticență.

Reporter: V-ați gândit sa faceți produse, pasta de ardei?

Valeriu Tudor, fermier: „Dar unde putem să o vindem, am face și lucrul ăsta, dar nu avem piață de desfacere."

Radu Șumălan, profesor USAMV Banatul: „În România problema nu este atât de mare în rândul producției, cât a marketingului."

Iar situația de acum s-ar putea repeta și anul viitor pentru că, deși nu au niciun plan de afacere, fermierii spun că vor cultiva tot ardei și gogoșari.

Articol recomandat de sport.ro

Postecoglou a descris într-un cuvânt prestația lui Radu Drăgușin din Manchester City - Tottenham 0-4