Descoperire istorică în România. Ce s-a găsit într-o cetate dacică
Vestigiile unui templu necunoscut până în prezent au fost aduse la lumină în cetatea dacică de la Costeşti-Cetăţuie, aceasta fiind una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din sit, în ultimii o sută de ani.
Descoperirea a fost făcută în cadrul campaniei de săpături arheologice din acest an, finanţată de CJ Hunedoara şi Ministerul Culturii, deschizând o nouă perspectivă asupra construcţiilor cu destinaţie religioasă de la Costeşti-Cetăţuie.
Astfel, în ultima parte a campaniei de săpături, au fost descoperite "in situ" două baze de calcar ale unui templu necunoscut cercetătorilor. Vestigiile noului edificiu au fost identificate pe una dintre terasele din partea sud-vestică a dealului, în locul numit Mălăişte, străbătut de drumul antic.
Alegeri 2024
10:00
Ce averi au candidații la alegerile prezidențiale. De la terenuri și case până la lingouri de aur, bijuterii și tablouri
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
„Primele 'şiruri de pietre aşezate cu o strictă rânduială pe arii cu îngrijire amenajate' au fost aflate în cetatea dacică de aici în cursul săpăturilor coordonate, începând cu anul 1924, de profesorul clujean D. M. Teodorescu. După un veac, descoperirea unui nou aliniament, al cincilea, impulsionează reluarea subiectului referitor la construcţiile cu destinaţie religioasă de la Costeşti-Cetăţuie, dar şi din restul zonei capitalei Regatului Dac", precizează CJ Hunedoara.
Descoperirea, anunţată în preajma Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România, sărbătorită în 16 noiembrie, va contribui, cu siguranţă la o mai bună înţelegere a civilizaţiei dacice şi a interacţiunilor sale cu celelalte civilizaţii europene contemporane, arată sursa citată.
Potrivit specialiştilor, în următorii ani cercetările arheologice vor fi extinse pentru a documenta planimetria templului, cronologia sa, tehnica de construcţie şi pentru a obţine informaţii cu privire la activităţile desfăşurate în perimetrul său.
Cercetările arheologice din campania 2024 s-au desfăşurat sub egida Universităţii Babeş-Bolyai (Facultatea de Istorie şi Filosofie) şi au fost finanţate de Ministerul Culturii şi Consiliul Judeţean Hunedoara, prin Direcţia Generală de Administrare Monumente şi Promovare Turistică a Judeţului Hunedoara, în cadrul unui parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane şi Muzeul Judeţean Mureş.
