Uneori, preferă să le facă viața dificilă la serviciu, în speranța că aceștia vor demisiona din proprie inițiativă. Fenomenul este cunoscut sub numele de „quiet firing” sau „concediere tăcută” și poate lua forme greu de recunoscut la început.
Ce înseamnă fenomenul „quiet firing”
„Quiet firing” sau „concedierea tăcută” este o practică prin care un angajator încearcă să facă un angajat să plece singur din companie, fără să îl concedieze oficial. Mai exact, în loc să îi spună direct că nu mai vrea să lucreze cu el, începe să îi facă viața tot mai grea la serviciu, în speranța că, la un moment dat, acesta va demisiona.
Spre deosebire de o concediere obișnuită, în care angajatul este anunțat oficial că își pierde locul de muncă, aici lucrurile se întâmplă treptat. Persoana respectivă continuă să vină la serviciu, dar începe să observe că ceva s-a schimbat, conform PBS.org. Nu mai primește proiecte importante, are tot mai puține responsabilități sau nu mai este luată în calcul atunci când apar oportunități de promovare.
Termenul a început să fie tot mai folosit odată cu apariția fenomenului „quiet quitting”. Acesta se referă la angajații care aleg să facă doar ceea ce presupune fișa postului, fără să mai accepte sarcini în plus sau responsabilități care nu le revin. Totuși, nu orice situație de acest fel înseamnă că angajatorul încearcă intenționat să scape de cineva. Uneori, problema este pur și simplu felul în care este condusă echipa. Un manager care nu comunică suficient, nu oferă sprijin sau nu discută cu angajații despre munca lor poate ajunge să creeze același sentiment de excludere. Iar atunci când simți că nu mai contezi la locul de muncă și că nu ai nicio perspectivă, este firesc să începi să te gândești la un alt job.
Cum se manifestă concedierea tăcută la locul de muncă
De multe ori, concedierea tăcută nu începe cu o schimbare majoră, ci cu lucruri mici, pe care la început nici nu le bagi prea mult în seamă. De exemplu, dacă înainte participai la ședințele importante, acum observi că nu mai ești invitat. Nu mai primești anumite informații, iar unele decizii care au legătură directă cu munca ta sunt luate fără să fii întrebat.
Un alt semn poate fi faptul că începi să primești tot mai puține responsabilități. Proiectele interesante ajung la alți colegi, în timp ce tu rămâi cu aceleași sarcini repetitive, din care nu prea mai ai ce învăța. Se poate întâmpla chiar ca firma să angajeze pe cineva care face aproape același lucru ca tine, fără să îți explice ce se va întâmpla cu postul tău. Și lipsa promovărilor sau refuzurile repetate atunci când ceri o mărire de salariu pot ridica semne de întrebare, mai ales dacă nimeni nu îți explică de ce. În unele cazuri, managerul începe să evite discuțiile despre performanța ta sau îți reproșează diverse lucruri, fără să îți spună concret ce ar trebui să schimbi.
Există și situații în care se întâmplă exact opusul. În loc să îți reducă responsabilitățile, superiorul îți dă atât de mult de lucru sau îți stabilește obiective atât de greu de atins, încât ajungi să fii mereu stresat, obosit și nemulțumit. Bineînțeles, dacă nu mai primești un anumit proiect sau nu ești invitat la o ședință, asta nu înseamnă automat că cineva vrea să te determine să pleci. Problema apare atunci când astfel de situații se repetă, când începi să fii lăsat pe dinafară tot mai des și când nu primești nicio explicație clară pentru ceea ce se întâmplă.
De ce unii manageri evită să concedieze direct angajații
De ce ar prefera un angajator să facă un salariat să plece singur, în loc să îi spună direct că nu mai vrea să continue colaborarea? Motivele pot fi diferite, însă unul dintre ele ține de banii și de procedurile pe care le presupune o concediere. În funcție de țară, de legislație și de contractul de muncă, o companie poate fi obligată să respecte anumite proceduri, să justifice concedierea sau să plătească despăgubiri. Dacă angajatul decide singur să demisioneze, firma poate scăpa de unele dintre aceste obligații, acolo unde legea permite acest lucru.
Mai există însă și manageri care pur și simplu evită discuțiile incomode. Nu tuturor le este ușor să îi spună unui angajat că nu sunt mulțumiți de munca lui sau că nu mai vor să colaboreze. În loc să vorbească deschis despre probleme și să îi ofere șansa să îmbunătățească lucrurile, aleg să îl implice tot mai puțin în activitatea echipei, sperând că va înțelege singur mesajul.
Concedierea tăcută poate apărea și atunci când o companie trece printr-o perioadă dificilă și vrea să reducă numărul angajaților, dar fără să anunțe oficial concedieri. În astfel de cazuri, plecarea voluntară a unor salariați poate fi văzută ca o soluție mai simplă. Pe de altă parte, nu trebuie să existe neapărat un plan în spatele acestor comportamente. Sunt și manageri care nu știu să își organizeze echipa sau să comunice cu oamenii. Nu le oferă feedback, nu discută despre problemele care apar și nu se preocupă de dezvoltarea lor profesională. Chiar dacă nu urmăresc să îi determine să plece, rezultatul poate fi același. Angajații ajung să se simtă neapreciați, își pierd motivația și, în cele din urmă, aleg să își caute un alt loc de muncă.
Care sunt semnele că un angajator încearcă să te determine să pleci
Atunci când un angajator vrea să scape de un salariat, nu îi spune întotdeauna direct acest lucru. Uneori, începe să se comporte diferit cu el sau să schimbe anumite lucruri la serviciu, până când persoana respectivă ajunge să se simtă dată la o parte, neapreciată și fără prea multe șanse de a avansa în companie. Unul dintre primele semne este schimbarea atitudinii managerului. Dacă înainte discuta deschis cu tine, acum poate începe să evite întâlnirile, să răspundă tot mai greu la mesaje sau să nu îți mai spună nimic despre felul în care îți faci treaba. În plus, s-ar putea să observi că nu mai ești chemat la ședințele importante sau că proiectele de care te ocupai până atunci sunt date altor colegi.
Și lipsa oportunităților de dezvoltare poate fi un semn că ceva nu este în regulă. De exemplu, ți se promite o promovare, dar aceasta este amânată de fiecare dată, fără să primești o explicație. La fel se poate întâmpla și atunci când ceri o mărire de salariu sau când vrei să participi la cursuri care te-ar ajuta să avansezi în carieră. În alte situații, managerul poate începe să îți ceară tot mai multe lucruri, să îți dea termene aproape imposibil de respectat sau să aibă așteptări nerealiste. Se poate întâmpla însă și exact opusul: să nu mai primești aproape nimic de făcut și să ajungi să te întrebi dacă mai este nevoie de tine în companie.
Totuși, nu orice schimbare de acest fel înseamnă că angajatorul încearcă să te facă să pleci. Ar trebui să îți pui semne de întrebare mai ales atunci când aceste lucruri se întâmplă frecvent, par să te afecteze doar pe tine și nimeni nu îți oferă o explicație clară.
Cum diferă „quiet firing” de restructurare și concediere
Chiar dacă toate trei pot duce, în cele din urmă, la pierderea locului de muncă, concedierea tăcută, restructurarea și concedierea propriu-zisă nu sunt același lucru. Diferența ține în special de felul în care se ajunge la plecarea angajatului și de cine ia această decizie. În cazul unei concedieri obișnuite, angajatorul este cel care decide oficial încetarea contractului de muncă. Pentru asta, trebuie să respecte anumite reguli și proceduri prevăzute de lege. Motivele pot avea legătură fie cu problemele prin care trece compania, fie cu activitatea angajatului. Drepturile acestuia diferă în funcție de legislație și de motivul pentru care este concediat.
Restructurarea, în schimb, înseamnă că o companie își schimbă modul de organizare. Poate decide să desființeze anumite posturi, să reorganizeze departamentele, să împartă altfel responsabilitățile sau să reducă numărul de angajați. Asta nu înseamnă însă că orice restructurare trebuie să se încheie cu concedieri.
Lucrurile stau diferit în cazul fenomenului „quiet firing”. Aici, angajatorul nu anunță oficial că vrea să renunțe la un salariat, ci poate începe să creeze un mediu de lucru atât de neplăcut încât acesta să ajungă să demisioneze singur. Practic, în loc să fie concediat, angajatul este împins treptat spre decizia de a pleca.
Uneori, o companie poate folosi chiar și o reorganizare drept motiv pentru a pune presiune pe anumiți angajați să demisioneze. Diferența este că o restructurare adevărată are ca scop schimbarea modului în care funcționează firma. În cazul concedierii tăcute, schimbările sunt făcute pentru a determina plecarea unui angajat sau ajung să aibă acest efect, fără ca angajatorul să îl concedieze direct.
Ce poți face dacă te confrunți cu această situație
Dacă ai început să bănuiești că angajatorul încearcă să te facă să demisionezi, nu te grăbi să iei o decizie. Mai întâi, încearcă să înțelegi ce se întâmplă cu adevărat. Faptul că nu mai primești anumite proiecte sau că nu te mai înțelegi la fel de bine cu managerul nu înseamnă neapărat că acesta vrea să scape de tine.
Cel mai bine este să începi cu o discuție directă. Întreabă-ți superiorul de ce ți-au fost schimbate responsabilitățile, ce așteptări are de la tine și dacă mai există posibilități de promovare sau de dezvoltare în companie. Dacă sunt lucruri de care nu este mulțumit, cere-i să îți explice concret ce ar trebui să îmbunătățești, conform Fastcompany.com.
Important este să primești răspunsuri clare, nu doar promisiuni sau explicații vagi. În același timp, încearcă să ții o evidență a lucrurilor neobișnuite care se întâmplă la serviciu. Păstrează mesajele și comunicările importante, evaluările profesionale și informațiile despre schimbările de responsabilități, fără să încalci regulile de confidențialitate ale companiei. Toate acestea te pot ajuta să înțelegi mai bine situația și să ai dovezi dacă apar probleme.
Dacă lucrurile nu se schimbă, poți discuta și cu cineva de la resurse umane sau cu reprezentanții angajaților. Iar dacă ai motive să crezi că îți sunt încălcate drepturile, poți cere sfatul unui specialist în legislația muncii. Mai ales dacă managerul îți sugerează să îți dai demisia, nu te lăsa presat să hotărăști pe loc. Înainte să semnezi ceva sau să renunți la job, află ce drepturi ai și ce presupune încetarea contractului de muncă. Între timp, poți începe să cauți și alte oportunități de angajare, fără să fii nevoit să pleci imediat din compania în care lucrezi.
