O tipografie a refuzat să printeze afișe despre comunitatea LGBT. Decizia istorică a CNCD
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a emis un verdict controversat în primul caz din România în care o firmă privată refuză serviciile unui client.
Membrii consiliului i-au dat dreptate unui proprietar de tipografie care, din motive religioase, a refuzat să printeze afișe ce condamnau violența la adresa femeilor din comunitatea LGBT.
Argumentul a fost că dreptul constituțional al libertății de conștiință este mai presus în acest caz decât legea împotriva discriminării.
Din cei zece membri ai consiliului, dintre care nu toți au expertiză juridică, 7 au votat în favoarea patronului de tipografie. Acesta a refuzat în toamna anului trecut două tinere care au vrut să le printeze contra cost niște afișe cu mesaje ce condamnau violența împotriva femeilor din comunitatea LGBT.
Motivul invocat de patron a fost că îi sunt lezate principiile morale și religioase. Consiliul a considerat că în acest caz tipograful beneficiază de libertatea de conștiință, în consecință, are dreptul să refuze și nu încalcă legea împotriva discriminării.
Președintele CNCD: „Din punctul meu de vedere, este un precedent periculos. Eu am fost în opinia minoritară pentru că mâine ne putem trezi cu o instituție sau un ONG care dorește să organizeze o dezbatere pe problematica dreptului femeilor la avort, și ne-am putea trezi cu un prestator de servicii care să refuze prestarea unor astfel de servicii. Atunci când mesajul care urmează să fie diferit ar fi împotriva legii, ar incita la ură, la discriminare, atunci am putea să invocăm libertatea de conștiință”.
În această situație, mai presus de legea discriminării, care spune că dreptul la servicii este garantat în condiții de egalitate pentru toți cetățenii României, indiferent de sex, rasă sau orientare sexuală, a fost pus dreptul la libertatea de conștiință garantat de Constituția României în articolul 29.
Luminița Adam, avocat: „Înseamnă libertatea mea de a aparține unui cult religios, libertatea mea de a-mi exprima convingerile proprii, de a ține la ele și libertatea de a nu-mi fi încălcate aceste condiții. Acest lucru este reglementat de asemenea și în Carta Drepturilor Omului a CEDO, în articolul 9. Nu s-ar putea abuza de ea? Evident că se poate abuza, depinde fiecare cât este de moral, cât crede în propriile lui adevăruri, întotdeauna legea este interpretabilă”.
Ștefan Moțec: „Putem să spunem că această soluție ni se pare una firească într-o lume democratică, într-un sistem de drept care se dorește a fi respectat, o serie de drepturi plecând de la Constituția României și tratatele internaționale, conflictul între drepturi apare, acest conflict tocmai de aceea sunt instituții ale statului și CNCD, chemate să armonizeze eventualele derapaje, abuzuri sau înțelegeri”.
Reprezentanții LGBT condamnă decizia și spun că va încuraja comportamentul violent împotriva membrilor acestei comunități.
Vlad Viski, Asociația Mozaiq: „România este considerată una dintre ultimele țări din Europa din punctul de vedere al protejării drepturilor LGBT. În continuare, România mai are pași de făcut în această direcție, iar semnalul dat astăzi de CNCD arată că iată, poți să scapi cu discriminare în țara noastră”.
Decizia CNCD poate fi contestată și poate să urmeze calea instanței.
