Controverse în spatele a trei tablouri găsite sub o saltea, expuse la București. Un cercetător acuză că sunt falsuri
Trei picturi în ulei, necunoscute anterior și atribuite artistului Kazimir Malevici, sunt expuse într-un muzeu public din București. Dacă se dovedește că sunt autentice, valoarea lor ar putea depăși 100 de milioane de lire sterline.
Muzeul Național de Artă Contemporană, care le expune, refuză să spună dacă lucrările sunt sau nu autentice.
Kazimir Malevici, născut în Ucraina, este considerat unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului al XX-lea. Pe piața de artă, lucrările sale sunt cele mai valoroase dintre cele ale artiștilor ucraineni sau ruși, una dintre ele fiind vândută în 2018 pentru suma record de 85 de milioane de dolari, relatează BBC.
Însă, în timpul unei mutări în 2023, trei picturi necunoscute ale lui Malevici au fost descoperite sub o saltea, în casa unei pensionare israeliene, Eva Levando, potrivit lui Yaniv Cohen, un om de afaceri israelian stabilit la București și proprietar al lucrărilor.
Pensionara este bunica soției lui Cohen, iar aceasta i-ar fi dăruit tablourile.
Lucrările poartă titlurile: Compoziție suprematistă cu dreptunghi verde și negru (1918), Compoziție cubofuturistă (1912–13) și Compoziție suprematistă cu pătrat roșu și triunghi verde (1915–16).
Acestea sunt expuse la Muzeul Național de Artă Contemporană din România (MNAC) până la sfârșitul lunii august. Expoziția este sponsorizată de clinica dentară a lui Cohen.
Un cercetător vine cu o nouă ipoteză
Totuși, lumea artei rămâne sceptică. Konstantin Akinsha, un cercetător ucraineano-american, a declarat pentru BBC că documentele care ar demonstra proveniența tablourilor și legătura lor cu studioul lui Malevici sunt incomplete.
„Cele trei lucrări expuse acum la București nu au fost documentate, fotografiate sau expuse în timpul vieții artistului”, a spus istoricul de artă și curatorul, coautor al ghidului privind proveniența operelor publicat de Asociația Muzeelor Americane.
Eva Levando ar fi moștenit tablourile de la tatăl ei, contabil în Odesa, în perioada Ucrainei sovietice. Acesta ar fi cumpărat una dintre lucrări și le-ar fi primit pe celelalte două ca plată pentru servicii prestate. Lipsa documentelor care să susțină această poveste este explicată de Yaniv Cohen prin represiunea asupra artei moderniste din perioada stalinistă.
Eva Levando a emigrat în Israel în 1990, luând cu ea tablourile, potrivit lui Cohen.
„Nu există dovezi că lucrările lui Malevici circulau pe piețele de artă din Rusia sau Ucraina la sfârșitul anilor 1920 și începutul anilor 1930. În propriile sale însemnări, Malevici nu menționează nicio vânzare privată după 1917”, a spus Konstantin Akinsha.
Pentru a-și susține afirmațiile, Yaniv Cohen a prezentat certificate emise de istoricul de artă din Kiev Dmytro Horbachov, care descrie lucrările ca fiind „exemple de primă clasă” ale stilului lui Malevici.
Acesta își bazează concluziile pe analiza stilului și a tehnicii. Însă Horbachov a autentificat anterior și lucrări controversate, inclusiv o pictură retrasă din muzeul Albertina din Viena, după apariția unor îndoieli privind autenticitatea.
Horbachov susține că este consultant pentru Sotheby’s și Christie’s. Totuși, un purtător de cuvânt al Sotheby’s a declarat pentru BBC că acesta „nu lucrează și nu a lucrat niciodată pentru Sotheby’s în calitate de consultant”. Christie’s a negat, de asemenea, orice asociere oficială.
Horbachov nu a răspuns solicitării BBC pentru un interviu. Yaniv Cohen susține că analizele tehnice sprijină autenticitatea tablourilor. BBC a consultat rapoarte privind cele trei lucrări realizate de Institut d’Art Conservation et Couleur din Paris și de laboratorul german Elisabeth și Erhard Jägers.
Deși aceste analize indică faptul că pigmenții și alte elemente datează din perioada vieții lui Malevici, ele nu confirmă că picturile ar fi fost realizate de artist, potrivit BBC.
Anterior, rapoarte din aceste două laboratoare au însoțit două picturi dovedite ca falsuri, într-un documentar BBC, întitulat Afacerea Zaks: Anatomia unei colecții false. Când i s-au prezentat concluziile, Erhard Jägers a spus pentru BBC că analiza tehnică nu poate dovedi autenticitatea unei lucrări.
Laboratorul francez a declarat că rapoartele pe care le emite „nu reprezintă o dovadă a autenticității” și că nu a emis niciodată un certificat de autenticitate pentru opere semnate Malevici.
Yaniv Cohen insistă că nu intenționează să vândă tablourile, în ciuda faptului că Dmytro Horbachov, care le consideră autentice, estimează că ar putea valora între 160 și 190 de milioane de dolari (118–140 milioane lire sterline).
Totuși, BBC a intrat în posesia unor e-mailuri care arată că lucrările au fost oferite ca garanție pentru un împrumut. Omul de afaceri a negat legătura cu această ofertă, spunând că nu intenționează să valorifice tablourile și că este stabil financiar datorită investițiilor în criptomonede. Cohen a amenințat că „va face să "dispară” jurnaliștii care îl deranjau cu întrebări și a susținut că le poate intercepta comunicațiile.
Ce spune Muzeul Național de Artă Contemporană
După ce Konstantin Akinsha a pus sub semnul întrebării proveniența lucrărilor, Muzeul Național de Artă Contemporană din România (MNAC) s-a distanțat de tablouri.
Într-un comunicat, MNAC a numit expoziția „un experiment curatorial” și a adăugat că nu deține „expertiza necesară pentru a autentifica aceste lucrări”.
Muzeul a precizat că s-a bazat pe documentele furnizate de Cohen și că includerea lucrărilor în expoziție „nu trebuie interpretată ca o validare instituțională a autenticității sau paternității lor”.
Konstantin Akinsha a declarat că numeroase cazuri cunoscute de lucrări controversate atribuite lui Malevici sau altor artiști ai epocii sunt doar „vârful aisbergului”, adăugând că „mii de lucrări discutabile continuă să circule și astăzi”.
Reto Barmettler, consultant pentru picturi rusești la Sotheby’s, a declarat pentru BBC că piața artei moderniste ruse și ucrainene este plină de lucrări „evident problematice”.
„Picturile bune de avangardă nu apar din neant – ele au o calitate evidentă, o proveniență documentată și, ideal, un istoric expozițional”, a explicat el.
El nu a comentat cele trei lucrări deținute de Yaniv Cohen.