Clădirile istorice vor putea fi reabilitate. Primăriile vor aloca mai mulți bani după modificarea „Legii fațadelor”
Turiști în propriul oraș, aşa ar vrea să se simtă unii locuitori ai Bucureştiului, doar ca multe dintre clădirile istorice sunt lăsate în paragină.
Pe viitor însă, lucrurile au şanse să se schimbe. Proprietarii acestor imobile vor putea să le repare, după ce legea care le permitea primăriilor să co-finanțeze doar 50% pentru reabilitarea fațadelor, a fost modificată. Astfel, suma alocată din bugetul local pentru aşa ceva, poate fi mai mare.
Hanul Solacolu, aflat pe Calea Moșilor, a ajuns o ruină, însă reabilitat ar putea deveni un important obiectiv turistic. Construit în 1859 de frații Solacolu, hanul a fost inițial o fabrică de paşte. În timp s-a transformat în adăpost pentru călători. În cel de-Al Doilea Război Mondial, clădirea a fost incendiată, iar după revoluție a ajuns să fie locuită de oamenii străzii. În 2010 a rămas fără acoperiș și doar anul trecut a fost preluată de primărie pentru reabilitare.
Matei Sumbasacu - Fondatir RE:RASE, Asociația pentru reducerea riscului seismic: „Este o clădire emblematică a Bucureștiului pentru ce a reprezentat el la apogeul său, adică la sfârșitul secolului 19, dar poate este la fel de emblematică și pentru cer reprezintă în istoria noastră recentă pentru că este un deziderat, un vis al tuturor iubitorilor de clădiri vechi să îl restaurăm și să îi readucem nu gloria neapărat, dar importanța și semnificația de altădată. Pentru hanul solacolu sunt deja diverse proiecte și strategi care sunt gândite.”
Și casa lui Nicolae Petraşcu, diplomat, scriitor şi istoric de artă, din Piaţa Romană este în stare avansată de degradare. Cu o istorie bogată în spate, clădirea a fost construită gratuit de arhitectul Ion Mincu pentru prietenul său Nicolae Petraşcu. În urmă cu 128 de ani, aici a fost deschis magazinul de coloniale numit „La Vapor”. Însă de zeci de ani de zile, casa a fost lăsată în paragină. Dacă facem o plimbare pe bulevardul Carol I găsim multe alte clădiri care au nevoie să fie reabilitate.
Femeie: „Eu m-am întors în București acum, după 8 ani din Praga unde sunt toate clădirile reabilitate și e o diferență substanțială și îmi pare rău. Mi-aș dori mult să fie reabiliate într-un sens în care se păstrează arhitectură și nu se prăbușesc peste noi. Cu siguanță ar atrage mai mulți turiști și cu siguranță ar fi un loc mai bun pentru noi, în care ne-am simți mai bine și fiind turiștii propriului oraș.”
Bărbat: „Nu ar trebui decât să ne uităm la multe țări vestice care și-au refăcut patrimoniul, îl întrețin, investește în el și asta înseamnă implicit turism.”
Lucrurile s-ar putea schimba însă în bine. Primăriile vor putea să dea mai mulți bani din bugetul local pentru refacerea faţadelor.
Raoul-Adrian Trifan, inițiator: „Până acum se putea doar printr-un cuantum fix de 50%, 50% venea de la primării, 50% venea de la asociația de proprietari. Acum se poate cofinanța de la 20% până la 80% din costul total de către primării.”
Însă pentru clădirile cu rism seismic este nevoie de mai mult. De aceea cele care au statul de monument istoric vor fi renovate în cadrul Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic. S-au alocat 700 de milioane de lei, iar finanțarea este de 100%. S-au depus deja 187 de cereri de peste 3 miliarde de lei, încă din prima zi de la lansarea Programului.
