Cercetătorii de la Politehnică au creat masca de protecție ce poate fi folosită până la trei luni. Cum se auto-curăță
În ton cu vremurile, pe care le traversăm, mai mulți cercetători de la Facultatea de Chimie a Politehnicii București, au brevetat un echipament medical de protecție.
Măștile și halatele realizate, au fost tratate, după o tehnică unică, și au proprietăți de auto-curățare. Distrug virusurile și bacteriile, care ajung pe suprafața lor, și pot fi folosite, până la 3 luni. În lume, doar Israel, Germania și Portugalia, fabrică astfel de măști de protecție.
"-Este un halat dintr-un material de bumbac, un material care este ușor de purtat și foarte respirabil.
-Halatul acesta pot să spun că este ca o barieră?
-Este ca o barieră împotriva virusului și, în același timp, împotriva bacteriilor"
Acest lucru este posibil pentru că halatele și măștile din imagini au fost tratate special cu nanoparticule de cupru și zinc, oxizi cu proprietăți antivirale, antimicrobiene și antifungice. În laboratorul Facultății de Chimie de la Universitatea Politehnică din capitală, cercetătorii arată cum un material textil poate să fie impregnat cu respectivii oxizi metalici.
Aurel Diacon, profesor Facultatea de Chimie: "Particulele sunt împinse spre materialul textil și materialul de acolo. Masca pe care o port este folosită cu un astfel de material".
Tehnica permite să fie refolosite până la 90 de zile. Iată cum arată rezultatele de la aceeași proba după prima și a cincea spălare.
Matei Cristian, profesor Facultatea de Chimie: "Se observă din aceste hărți de distribuție a elementelor active din material că se păstrează în bună parte aceste elemente și după mai multe spălări".
Măștile medicale pe care le găsim în comerț sunt de unică folosință și ar trebui să le purtați o singură zi. În plus, dacă sunt contaminate, virusul rezistă pe ele mai multe ore. În schimb, măștile realizate de profesorii chimiști în laborator au aceleași proprietăți că măștile medicale, adică puteți respiră la fel de ușor și în plus distrug virușii care apar pe suprafață lor. Pot fi purtate cel puțîn o săptămâna, spălate și folosite din nou.
Ioan Călinescu, profesor chimie: "Dacă folosim măști de unică folosință toți, atunci, România se folosesc 5 milione de măști zilnic. Acesta 5 milioane de măști zilnic ajung în mediu, nu întotdeauna se colectează separat, nu întotdeauna se distrug separate. Dacă am putea folosi aceste măști, numărul de măști folosite de populație poate să fie și de o sută de ori mai mic".
Din păcate, pentru moment, Politehnica nu poate produce pe scară largă aceste echipamente. O mască poate ajunge și la trei euro, adică 15-20 de lei, față de trei lei, cât costă una obișnuită. Echipamentele au fost folosite de angajații din Ministerul de Interne și de medicii secției de oftalmologiei de la Spitalul Universitar.
Sânziana Diacon, medic: "Testele realizate după ce au fost purtate au arătat că o contaminare a lor este mai mică pentru că au această capacitate de autocuratare, tocmai pentru că nanoparticulele au capacitate de a steriliza în mod natural aceste fibre de bumbac".
Cercetătorii lucrează și la lenjerii de pat pentru spital, supuse aceluiași tratament, care ar ajuta la reducerea răspândirii infecțiilor nosocomiale.
