Ce înseamnă colectarea selectivă. Cum să arunci gunoiul corect, respectând regulile

Chiar și la bloc, procesul este mai simplu decât pare.

Ce este colectarea selectivă

Colectarea selectivă înseamnă să separăm deșeurile încă din momentul în care le producem, în funcție de materialul din care sunt făcute: hârtie, plastic, sticlă, metal sau alte categorii. În loc să aruncăm totul la un loc, folosim recipiente diferite pentru fiecare tip de deșeu. Astfel, materialele reciclabile pot fi valorificate mai ușor, iar cantitatea de gunoi care ajunge la groapă scade semnificativ.

În casă, colectarea selectivă înseamnă să pui fiecare tip de deșeu în containerul potrivit, până când este preluat de serviciile de salubritate. Odată ajunse la centrele de reciclare sau tratare:

·     hârtia și cartonul pot fi transformate în produse noi,

Citește și

Preselecții în București pentru „Vocea României”. „O experiență foarte frumoasă, aș face-o în fiecare an”

·     plasticul poate fi refolosit în obiecte noi,

·     sticla poate fi reciclată aproape la nesfârșit,

·     metalul poate fi topit și reutilizat.

Această separare făcută corect încă de la sursă este prima etapă esențială a procesului de reciclare și face ca toate etapele următoare să fie mai simple și mai puțin costisitoare. Colectarea selectivă nu este doar un gest individual, ci parte dintr-un sistem mai mare de gestionare a deșeurilor. Prin separarea corectă:

·     reducem poluarea,

·     conservăm resursele naturale,

·     scădem energia necesară pentru producerea materialelor noi,

·     protejăm mediul și sănătatea comunității.

În multe țări, inclusiv la noi în țară, colectarea selectivă este reglementată prin lege și este obligatorie. Nerespectarea regulilor poate duce la sancțiuni.

Soluții pentru a arunca gunoiul selectiv când stai la bloc

Chiar dacă spațiul este mai limitat decât într-o casă, colectarea selectivă la bloc poate fi făcută ușor cu puțină organizare. Cu câteva soluții simple, sortarea deșeurilor devine parte firească din rutina zilnică.

Organizează-ți spațiul pentru sortare

Primul pas este să amenajezi acasă câteva recipiente separate pentru principalele tipuri de deșeuri:

·     plastic și metal,

·     hârtie și carton,

·     sticlă,

·     deșeuri menajere.

Dacă ai loc, poți adăuga și un recipient pentru deșeuri organice (resturi de fructe și legume). Acestea pot fi compostate într-o mini-compostieră sau duse periodic la un centru special.

Este util să discuți cu administratorul sau cu asociația de proprietari despre colectarea selectivă. În multe orașe există deja containere speciale pentru plastic, hârtie și sticlă amplasate lângă blocuri, iar firmele de salubritate le ridică separat. Uneori, se pot amenaja și puncte comune de colectare în spațiile blocului, ceea ce îi încurajează pe toți locatarii să sorteze corect.

Respectă regulile de sortare

Pentru ca reciclarea să funcționeze, este important ca deșeurile să fie puse corect în recipiente:

·     resturile alimentare și materialele murdare nu se amestecă cu reciclabilul,

·     ambalajele din plastic sau metal se clătesc înainte de a fi aruncate,

·     coșurile pot fi etichetate sau colorate după standarde (albastru - hârtie, galben - plastic și metal, verde - sticlă).

Cum se face colectarea selectivă

Colectarea selectivă presupune separarea deșeurilor chiar din momentul în care apar, fie acasă, la birou sau în spații publice. Ideea este simplă: fiecare tip de material trebuie pus în recipientul potrivit pentru a putea fi reciclat sau tratat corect mai departe.

Separarea deșeurilor la sursă

Procesul începe în locuință, unde deșeurile sunt sortate în funcție de material:

·     hârtie și carton,

·     plastic și metal,

·     sticlă,

·     deșeuri biodegradabile sau reziduale (în funcție de regulile locale).

Majoritatea sistemelor moderne folosesc containere codificate cromatic:

·     albastru - hârtie și carton,

·     galben - plastic și metal,

·     verde - sticlă.

Acasă, colectarea selectivă înseamnă să pui fiecare obiect în coșul potrivit. Este important ca ambalajele să fie curate:

·     sticlele și borcanele se golesc de resturi,

·     cutiile se scurg de lichide,

·     materialele murdare nu se amestecă cu cele reciclabile.

După sortare, operatorii de salubritate ridică separat fiecare tip de deșeu și îl duc la stațiile de sortare și reciclare. Acolo, materialele sunt trecute prin benzi speciale și sortate mecanic sau manual, pentru a fi transformate în materie primă pentru produse noi. Unele obiecte nu intră în colectarea obișnuită, după cum scrie Povesteacasei.ro. De exemplu:

·     electronicele,

·     bateriile,

·     textilele.

Acestea trebuie duse la puncte de colectare dedicate, pentru a evita contaminarea fluxurilor de reciclare și pentru a fi tratate corect. Colectarea selectivă devine ușoară odată ce intră în rutină. Prin sortarea corectă:

·     reducem cantitatea de deșeuri care ajunge la groapă,

·     protejăm mediul,

·     economisim resurse naturale,

·     permitem materialelor utile să fie refolosite.

Amendă pentru încălcarea obligației de colectare selectivă a gunoiului

În România, nerespectarea obligației de colectare selectivă a deșeurilor poate duce la amenzi, iar valoarea acestora depinde de legea aplicabilă, de gravitatea faptei și de autoritatea care constată abaterea. Poliția locală, Garda Națională de Mediu și alte instituții pot sancționa persoanele care nu sortează corect deșeurile înainte de a le arunca, deoarece colectarea selectivă este o obligație legală, nu doar o recomandare.

Potrivit Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, persoanele fizice care nu colectează selectiv hârtia, plasticul, metalul și sticla pot primi amenzi cuprinse între 1.000 și 3.000 de lei. În practică, controalele efectuate în București au arătat că amenzile aplicate persoanelor fizice pot ajunge la 3.000 de lei, iar pentru asociațiile de proprietari sau persoanele juridice pot urca până la 4.000 de lei, în funcție de situație și de modul în care este organizată colectarea în spațiile comune, conform Primăria Sectorului 3.

Pe lângă aceste sancțiuni, legislația include și prevederi mai recente, precum cele introduse prin Legea nr. 17/2023, care stabilesc amenzi mai mari pentru încălcări grave ale obligațiilor privind gestionarea deșeurilor. În astfel de cazuri, persoanele fizice pot primi amenzi între 5.000 și 15.000 de lei, iar persoanele juridice pot fi sancționate cu sume considerabil mai mari, în funcție de natura și impactul faptei.

Autoritățile locale pot aplica sancțiuni suplimentare atunci când deșeurile sunt aruncate amestecat în containerele greșite sau când fracțiile reciclabile sunt găsite în gunoiul menajer. De asemenea, asociațiile de proprietari pot fi amendate dacă ghenele blocului nu sunt organizate corespunzător sau dacă nu sunt respectate regulile privind colectarea separată. În multe orașe, controalele sunt tot mai frecvente, iar autoritățile urmăresc să crească gradul de conformare.