Alteori nu-ți amintești nimic și observi doar ochii umezi, respirația agitată ori o stare de apăsare. Explicația nu este una singură.
Ce înseamnă când visezi că plângi
Un astfel de vis nu are o singură explicație valabilă pentru toată lumea. Sensul lui ține mai ales de emoția pe care ai simțit-o și de lucrurile prin care treci în acea perioadă. Stresul, grijile, dorul, oboseala sau întâmplările recente pot apărea în vis într-o formă mai intensă sau mai ciudată. Plânsul nu înseamnă întotdeauna tristețe. Poate apărea și din ușurare, bucurie, recunoștință sau dorința de a fi înțeles. De aceea, contează mai mult ce se întâmpla în vis și cum te-ai simțit după ce te-ai trezit.
Plânsul ca eliberare emoțională
Dacă în ultima vreme ai încercat să îți ascunzi emoțiile sau să pari mai puternic decât te simți, visul poate scoate la suprafață tensiunea acumulată. Nu înseamnă automat că există o problemă gravă. Uneori, este doar semnul că ai nevoie de odihnă, de liniște sau de o discuție sinceră. Gândește-te la starea pe care ai avut-o după plâns. Dacă te-ai simțit mai ușurat, visul poate avea legătură cu o descărcare emoțională. Dacă ai rămas speriat sau neliniștit, este posibil ca în spate să fie o grijă care încă te apasă.
Plânsul din dor, pierdere sau despărțire
Visele în care apare o persoană pierdută, o despărțire sau o perioadă importantă din trecut pot readuce emoții pe care credeai că le-ai lăsat în urmă. Dorul nu dispare după un anumit timp, iar unele amintiri pot reveni în vis chiar și după ani. Un asemenea vis nu anunță o altă pierdere. Cel mai adesea, arată doar că acea persoană sau acea etapă din viață are încă o însemnătate pentru tine.
Plânsul din frică, neputință sau lipsă de control
Poate că în vis nu reușeai să ajuți pe cineva, nu puteai să pleci, nu erai auzit sau pierdeai ceva important. Astfel de scene pot semăna cu presiunile din viața reală, cum ar fi o problemă financiară, un conflict, o schimbare sau o decizie pe care nu știi cum să o iei. Nu trebuie să cauți o predicție ascunsă. Mai util este să te întrebi ce situație din prezent îți dă aceeași senzație de neputință sau lipsă de control.
Plânsul de bucurie sau după o împăcare
Uneori, în vis plângi pentru că regăsești pe cineva, primești o veste bună, ești iertat sau scapi dintr-o situație periculoasă. În acest caz, lacrimile pot fi legate de speranță, apropiere sau nevoia de siguranță. Creierul reacționează la emoții puternice, indiferent dacă sunt plăcute sau neplăcute. De aceea, plânsul poate apărea și într-un vis care, în ansamblu, nu este trist.
Ce pot sugera detaliile visului
Dacă plângeai singur, poate merită să te gândești dacă ai tendința să te retragi și în viața reală. Dacă cineva te ignora, visul poate avea legătură cu nevoia de a fi ascultat sau înțeles. Când altcineva plânge, visul poate arăta grija pe care o ai pentru acea persoană. Dacă nu te puteai opri, este posibil să fi adunat mult stres. Aceste interpretări sunt doar puncte de plecare, nu reguli și nici diagnostice.
Încearcă să îți amintești cine era lângă tine, ce a declanșat plânsul și cum s-a încheiat visul. Apoi gândește-te la ultimele zile. Poate ai primit o veste, ai evitat o discuție, ai dormit puțin sau te-ai gândit mult la cineva. Legătura cu viața ta de zi cu zi spune mai mult decât o explicație generală găsită într-un dicționar de vise. Nu orice vis urât este un semn de alarmă, mai ales dacă apare rar.
Dacă însă visele se repetă, te fac să eviți somnul sau îți afectează starea din timpul zilei, este bine să discuți cu medicul de familie, cu un psiholog sau cu un specialist în somn.
Ce înseamnă când plângi în timp ce dormi și te trezești cu lacrimi reale pe obraz
Să te trezești cu lacrimi pe obraz după un vis intens nu înseamnă neapărat că se întâmplă ceva grav. Uneori, emoția trăită în vis continuă pentru câteva clipe și după trezire, iar corpul reacționează ca și cum situația ar fi fost reală. Totuși, lacrimile pot apărea și din motive care nu au nicio legătură cu visul. Ochii produc permanent lacrimi pentru a rămâne umezi și protejați. Din acest motiv, simplul fapt că ai găsit lacrimi pe obraz nu arată clar dacă ai plâns din cauza unui coșmar sau dacă ochiul a fost iritat în timpul nopții, conform Clevelandclinic.com.
Lacrimile pot avea o cauză fizică
Praful, fumul, aerul uscat și alergiile pot face ochii să lăcrimeze chiar și în somn. Același lucru se poate întâmpla în cazul conjunctivitei, al inflamației pleoapelor, al unei gene care crește spre interior sau al unui canal lacrimal blocat. Și uscăciunea ochilor poate provoca lăcrimare abundentă. Când suprafața ochiului se usucă și se irită, organismul încearcă să o protejeze producând mai multe lacrimi, de obicei mai apoase. Problema poate apărea și dacă pleoapele nu se închid complet în timpul somnului.
Felul în care arată ochii dimineața poate oferi câteva indicii. Mâncărimea apare frecvent în alergii, iar usturimea și senzația de nisip pot avea legătură cu ochiul uscat. Roșeața puternică, durerea sau secrețiile trebuie urmărite cu mai multă atenție. Dacă lăcrimează mereu un singur ochi, iar episoadele nu apar doar după vise intense, este mai probabil să existe o cauză locală. În această situație, un consult oftalmologic poate lămuri problema.
Poate fi un coșmar sau o altă parasomnie
Uneori, persoana nu știe că a plâns până când partenerul sau un membru al familiei îi spune că a scâncit, a gemut ori a vorbit în somn. Aceste episoade pot face parte din categoria parasomniilor, adică manifestări neobișnuite care apar în timp ce dormim. Un coșmar apare de obicei în somnul REM, mai ales în a doua parte a nopții. Persoana se trezește complet, știe unde se află și își poate aminti destul de clar ce a visat. Plânsul poate continua câteva clipe și după trezire, mai ales dacă visul a fost foarte intens, potrivit NHS.com.
Teroarea nocturnă arată diferit. Ea apare mai ales în prima parte a nopții, în somnul profund, iar persoana poate plânge, țipa, transpira sau se poate agita fără să fie cu adevărat trează. Este greu de liniștit pe moment și, de cele mai multe ori, nu își amintește nimic dimineața. Mai rar, poate fi vorba despre tulburarea de comportament în somnul REM. În această situație, persoana nu doar suspină sau tresare, ci poate vorbi, striga, lovi, da din picioare ori se poate ridica din pat, ca și cum ar trăi visul. Un episod izolat nu înseamnă automat o astfel de tulburare, însă mișcările ample, repetate și riscul de accident trebuie discutate cu un medic.
Ce înseamnă la copii și adolescenți
Copiii pot scânci sau plânge în somn fără să fie complet treji. Dacă este vorba despre o teroare nocturnă, adultul trebuie să rămână calm, să îndepărteze obiectele de care copilul s-ar putea lovi și să nu încerce să îl trezească forțat. Trezirea bruscă îl poate speria și mai mult. După un coșmar, situația este diferită. Copilul se trezește și își amintește visul, iar atunci are nevoie să audă că a fost doar un vis și că acum este în siguranță.
Episoadele care apar des, încep după un eveniment greu sau îi afectează somnul și comportamentul din timpul zilei trebuie discutate cu medicul. La copii, terorile nocturne sunt destul de frecvente și, în multe cazuri, dispar odată cu înaintarea în vârstă.
Când este bine să ceri un sfat medical
Un singur episod, fără alte simptome, nu este de obicei un motiv de alarmă. Un consult este însă recomandat dacă te trezești frecvent plângând, dacă începi să te temi să adormi sau dacă oboseala îți afectează activitatea din timpul zilei. Merită cerut ajutor și atunci când apar sforăit puternic, pauze de respirație, căderi din pat, lovituri sau mișcări prin care te poți răni pe tine ori pe cel de lângă tine. Dacă episoadele au început după introducerea unui medicament, nu opri tratamentul singur, ci discută cu medicul care l-a recomandat.
În cazul ochilor, lăcrimarea care persistă sau apare fără o explicație clară trebuie verificată. Durerea puternică, vederea încețoșată sau modificată, o lovitură, o substanță chimică ajunsă în ochi, roșeața dureroasă ori secrețiile abundente necesită o evaluare rapidă.
Cum să te liniștești după un coșmar
După un coșmar, este normal ca frica să nu dispară imediat. Inima poate bate mai repede, respirația devine scurtă, iar imaginile din vis par încă foarte reale. În primele minute nu încerca să înțelegi ce a însemnat visul. Mai întâi, ajută-ți corpul să iasă din starea de alarmă și amintește-ți că ești în siguranță.
Privește camera și spune-ți clar că te-ai trezit și că totul a fost doar un vis. Poți aprinde o lumină slabă dacă întunericul îți menține frica. Atinge salteaua, podeaua sau un obiect de lângă tine și observă câteva lucruri pe care le vezi, le auzi ori le simți. Acest exercițiu simplu mută atenția de la imaginile coșmarului la realitate. Nu trebuie să faci nimic complicat. Este suficient să îți amintești unde ești, ce zi este și că pericolul din vis nu se află în cameră.
Respiră mai rar și relaxează corpul
Așază-te într-o poziție confortabilă și lasă umerii în jos. Inspiră ușor pe nas, apoi expiră ceva mai lent. Poți număra până la patru când inspiri și până la cinci sau șase când expiri, fără să forțezi respirația. În același timp, încearcă să relaxezi maxilarul, mâinile, abdomenul și picioarele. Câteva înghițituri de apă pot ajuta, iar dacă ai transpirat, schimbă bluza sau aerisește puțin camera. O pătură, un obiect familiar ori prezența unei persoane apropiate pot reda mai repede senzația de siguranță.
Când încă ești speriat, mintea poate transforma coșmarul într-un avertisment sau într-un semn că urmează ceva rău. Spune-ți simplu că a fost un vis intens și că îl poți analiza a doua zi, după ce te liniștești. Dacă nu vrei să uiți ce ai visat, notează câteva cuvinte și lasă telefonul deoparte. Căutările alarmiste, clipurile sau imaginile puternice te pot ține treaz și pot accentua neliniștea.
Dacă frica s-a redus, așază-te din nou în poziția de somn și concentrează-te pe o imagine simplă și plăcută. Poate fi un loc cunoscut, o plimbare sau orice scenă care îți dă o stare de liniște. Dacă după 15-20 de minute încă ești foarte treaz, ridică-te și fă ceva calm, într-o lumină slabă. Poți citi câteva pagini, asculta un sunet liniștitor sau sta puțin într-un fotoliu. Întoarce-te în pat când simți din nou somnolență, fără să rămâi încordat și să te forțezi să adormi.
Un coșmar nu este o profeție, dar poate arăta că ai fost obosit, stresat sau că ai trecut printr-o perioadă mai agitată. Notează ora la care s-a întâmplat, tema visului, cât ai dormit și dacă ai consumat alcool, cafea ori ai început un tratament nou. Un jurnal de somn poate scoate la iveală anumite tipare. Coșmarurile pot apărea mai des după nopți scurte, un program neregulat, filme tulburătoare, perioade de boală, anxietate sau stres. Ajută să păstrezi o oră de trezire cât mai constantă și să ai seara o rutină mai liniștită, cu lumină redusă și fără activități care te agită.
Dacă visul pornește de la o grijă reală, încearcă să faci a doua zi un pas concret. Poate fi o discuție, o pauză, o programare, clarificarea unui termen sau cererea de ajutor. Când același coșmar revine, poți rescrie povestea în timpul zilei și îi poți da un final sigur, apoi să repeți mental această variantă. Metoda se numește terapie prin repetiție imagistică, iar în situațiile legate de traumă este mai bine să fie folosită cu sprijinul unui specialist.
Cum liniștești un copil după un coșmar
Vorbește-i calm și spune-i că a avut un vis, iar acum este în siguranță. Lasă-l să povestească dacă simte nevoia, dar nu îl obliga să intre în toate detaliile. Puteți verifica împreună camera, apoi îi poți oferi jucăria sau pătura preferată. Nu îi spune că nu are niciun motiv să se teamă și nu îl ironiza. Frica este reală pentru el, chiar dacă pericolul nu există. În același timp, evită să confirmi ideea că în cameră s-ar ascunde ceva din vis.
Când este nevoie de ajutor specializat
Un coșmar apărut din când în când nu este, de obicei, un motiv de îngrijorare. Cere însă sfatul unui medic sau psiholog dacă visele se repetă săptămâni la rând, provoacă teamă de culcare ori duc la oboseală, iritabilitate și probleme la școală sau la serviciu. Evaluarea este importantă și dacă episoadele au început după o traumă, sunt însoțite de atacuri de panică, depresie, amintiri intruzive, sforăit cu pauze de respirație sau mișcări periculoase în somn. Terapia cognitiv-comportamentală și terapia prin repetiție imagistică pot ajuta, însă tratamentul se stabilește în funcție de cauză.
