Ce face acum bucătăreasa care a inventat, în urmă cu 40 de ani, ciorba rădăuțeană. ”E cea mai mare bucurie pe care o am”
Pare greu de crezut, dar ciorba rădăuțeană, probabil cel mai cunoscut fel de mâncare românesc, are doar 40 de ani, iar bucătăreasa care a inventat-o pare și acum copleșită de cum a reușit să creeze, într-un mic restaurant, istorie pentru Rădăuți.
Ciorba rădăuțeană este atât de gustosă și apreciată de români, oriunde s-ar afla ei, în țară sau prin lumea largă, încât a intrat firesc în conștiința noastră ca un bun național.
În aceste condiții, pare greu de crezut că ciorba rădăuțeană a fost inventată abia acum 40 de ani, de bucătăreasa unui mic restaurant din Rădăuți, Cornelia Dumitrescu.
Femeia are acum 76 de ani și o podidește plânsul chiar și după atâta timp când vine vorba de rețeta care au făcut Rădăuțiul și România celebre în toată lumea, printr-o simplă ciorbă.
”E cea mai mare bucurie pe care o am, că rămâne ceva după mine”, spune Cornelia Dumitrescu, cu lacrimi în ochi.
Pe 14 februarie se împlinesc 40 de ani de când renumita ciorbă rădăuțeană a intrat în rețetarul oficial al restaurantelor din Bucovina. În momentul în care a fost consemnată în rețetarul oficial al OJT Suceava, pe 14 februarie 1982, nimeni nu intuia măcar ce succes imens va avea ciorba pe care Cornelia Dumitrescu a făcut-o prima dată la o aniversare în familie, folosind carne de curcan, de la păsările pe care le creștea în gospodărie, povestește Monitorul de Suceava.
Au pornit de la 10 porții pe zi și au ajuns la câteva sute
Ciorba de burtă, de la care s-a inspirat, nu era suportată de nimeni din familie, era și greu de făcut, pentru că nu se găsea materia primă și nici nu era bine “văzută” de comuniști, fiind considerată decadentă.
“Locuind la curte creșteam păsări și având carne la dispoziție am făcut tot felul de preparate, inclusiv cârnați de curcan. Ciorba de burtă nu-i plăcea nici unuia dintre noi, iar într-o zi soțul, Serafim, m-a întrebat dacă aș putea face din pieptul de curcan o ciorbă ceva mai deosebită... La final de săptămână am făcut ciorba rădăuțeană, am chemat și copiii și le-a plăcut tuturor. El mi-a spus să introduc acest fel de mâncare la restaurant, că o să le placă oamenilor. Și așa am pornit cu ciorba rădăuțeană…”, povestește Cornelia Dumitrescu.
Doar că după ce adaptat rețeta și a schimbat materia primă, înlocuind-o cu carne de pui, mai ieftină și mai ușor de procurat, a ieșit o delicatesă care e pe placul și celor mai sensibili la mâncare, devenind cea mai căutată ciorbă din meniurile restaurantelor românești, atât în țară, cât și peste hotare.
“Așa a pornit, de la un client la altul, s-a dus vorba despre ciorba mea și a ajuns să fie servită în toată lumea. Unde sunt români este și ciorba rădăuțeană”, spune, cu bucurie în glas, Cornelia Dumitrescu, acum în vârstă de 76 de ani, împliniți de curând, la final de ianuarie.
Prima dată a pornit cu 10-20 de porții pe zi, în cadrul Restaurantului Nordic (așa se numea înainte de Revoluție), dar în scurt timp ciorba a devenit atât de căutată încât se făceau sute de porții pe zi, pentru că lumea venea special pentru asta.
Imediat a devenit una din principalele feluri servite grupurilor de turiști, care veneau cu zecile sau chiar sutele la restaurant, faima ciorbei rădăuțene răspândindu-se rapid.
”Când văd pe undeva că n ue făcută așa cum trebuie, îmi pare rău...”
Cu o ușoară nemulțumire, spune că rețeta originală, după care se servește și acum ciorba la Rădăuți, a mai fost modificată pe parcurs, de cei care au preluat-o și au dus-o mai departe, încât, în oricâte localuri sau case ai mânca ciorbă rădăuțeană, nici una nu e la fel cu cealaltă – una e mai subțire, alta mai groasă, una e cu pătrunjel pe deasupra, alta e cu legume tăiate…
“Am dat rețeta de foarte multe ori, am tot spus-o și am rugat bucătarii să o preia așa cum este. Când văd pe undeva că nu e făcută așa cum trebuie, îmi pare rău…”, spune Cornelia Dumitrescu, mama ciorbei rădăuțene.
Pe vremea când a început să lucreze ca bucătăreasă, în Rădăuți erau doar două restaurante.
În timpul săptămânii lucrau pentru a servi masa turiștilor și localnicilor, iar sâmbăta și duminica aveau în plus și nunțile, încât de multe ori apuca să doarmă doar o oră – două, după care era iar în picioare, la muncă, până luni dimineață, când o lua de la capăt.
“De multe ori mireasa era la ușă, iar noi abia pregăteam sala. Sâmbăta lucram până la 5-6 dimineața, când serveam ultima dată ciorba de potroace, după care plecam acasă, mă odihneam o oră, iar la șapte veneam înapoi. Duminica la fel. Am avut concediu poate două săptămâni la 3-4 ani. Restul nici o zi liberă, nu tu Crăciun, nu tu Paști, Anul Nou... toată lumea era liberă, iar noi aveam cel mai mult de lucru”, povestește doamna Cornelia, revăzând în memorie acele vremuri grele, dar cu partea lor de frumusețe.
La final de săptămână oamenii ieșeau în oraș, să se relaxeze, mergeau la restaurant, să mănânce ceva deosebit, ascultau orchestra, ieșeau la dans…
Și acum vine lumea la restaurant, mai ales că știu că se mănâncă bine, majoritatea ingredientelor fiind produse local, iar pentru că sunt de calitate, dau și gust bun mâncării.
“Sunt turiști care au venit să viziteze Bucovina și acum opresc mereu la noi, unii au revenit deja mai multe ori, special pentru a mânca din ciorba rădăuțeană. Dar nu este singura rețetă introdusă - antricotul rădăuțean, ruladă cu urdă, sarmale cu urdă sunt doar câteva din rețelele pe care noi le-am introdus în rețetar și sunt apreciate în continuare”, adaugă Cornelia Dumitrescu, care spune că satisfacția clientului a fost mereu pe primul loc, indiferent de cât a fost de greu.
Lui Ceaușescu i-a plăcut așa de mutl, încât a cerut două porții
Renumele bucatelor preparate de bucătăresele Restaurantului Nordic, din Rădăuți, le-a adus deseori și oaspeți de seamă, pe lângă turiștii români și străini care le călcau pragul.
Uneori au fost chemate să gătească și să servească masa pe la mănăstiri (Putna, Sucevița etc.), unor delegații oficiale precum cea din mai 1975, când a avut loc vizita în România a reginei Juliana și a prințului Bernhard – familia regală olandeză, care a vizitat atât Bucovina, cât și Delta Dunării.
Altă dată, ciorba rădăuțeană i-a fost servită prim-ministrului din Israel, iar lui Ceaușescu i-a plăcut atât de mult că a cerut două porții.
“Datorită ciorbei, Rădăuți este cunoscut în toată lumea. E cea mai mare bucurie pe care o am”
Casa ciorbei rădăuțene, cum i se mai spune Restaurantului Național, a devenit între timp afacere de familie. Cornelia Dumitrescu a preluat parțial fostul Restaurant Nordic (care pe vremuri avea și hotel la etaj – acum stă părăginit), s-a ocupat de el, cu dăruire, până când vârsta a început să își spună cuvântul, iar soțul, Serafim, care i-a fost mereu alături, sprijin, a plecat la ceruri.
Nu a renunțat total la activitate, este și acum prezentă deseori la restaurant, dar afacerea de familie este continuată de fiul său, Sorin, împreună cu nepoata dragă lor.
Deși a făcut facultatea în Elveția, a lucrat în Germania, Austria și Spania, nepoata, Alice Cozma, a renunțat la străinătate pentru a se ocupa de Restaurantul Național, el însuși un punct de reper al Rădăuțiului, fiind situat în zona centrală, chiar vizavi de Catedrală și doar la câțiva pași distanță de Mănăstirea Bogdana.
Nu-i pare rău că nu a înregistrat ciorba rădăuțeană la OSIM
Cornelia Dumitrescu vine des să-i vadă la treabă, să-i ajute dacă are cum, dar de cele mai multe ori este prezentă acolo pentru că asta a fost casa ei, o viață întreagă, iar cei cu care a lucrat și lucrează i-au devenit familie.
Nu regretă nici măcar faptul că nu a înscris la OSIM ciorba rădăuțeană, marcă înregistrată care i-ar fi adus o avere, la cât este de utilizată. Singurul beneficiu este titlul de “Cetățean de onoare al municipiului Rădăuți”, primit în 2009.
“Chiar sunt foarte bucuroasă, iar uneori îmi vine și să plâng. Datorită ciorbei, Rădăuți, un orășel din nordul Bucovinei, este cunoscut în toată lumea. E cea mai mare bucurie pe care o am, că rămâne ceva după mine. Nu m-am așteptat niciodată să ia asemenea amploare”, spune Cornelia Dumitrescu, cu ochii în lacrimi, de emoție.
.webp)
