Caşcavalul de Săveni a devenit marcă românească protejată la nivel european. Care este secretul rețetei
România are un nou produs recunoscut la nivel european. Este vorba despre Caşcavalul de Săveni, produs lângă Botoşani.
După mai bine de cinci ani de analize şi dezbateri, produsul nostru a convins oficialii de la Bruxelles că are o reţetă unică pe continent. Până acum, avem opt astfel de preparate recunoscute european.
Caşcavalul de Săveni a apărut pe piaţă în urmă cu şase ani, când un producător din nordul judeţului, împreună cu un student masterand, au creat un produs după o reţetă veche de peste 60 de ani. Au participat la un târg în Italia, iar caşcavalul a obţinut punctaj maxim. Apoi a fost creată Asociaţia Caşcaval de Săveni, formată din spate cu producători din zonă, care s-au ocupat îndeaproape pentru că acest produs să devină emblematic la nivel european şi să primească certificatul de Indicaţie Geografică Protejată.
Constantin Aniculaesa, proprietarul unei fabrici de caşcaval:
„Este cartea noastră de vizită. La orice negociere, ne putem lăuda, fără falsă modestie, că avem un produs de Champions League. Recunoaşte munca mai multor generaţii care au făurit istorie şi au dat acest gust inconfundabil produsului Caşcaval de Săveni. Chiar am fost contactaţi de firme din Europa şi din SUA care sunt interesate de Caşcavalul de Săveni.”
Procesul de fabricaţie se realizează manual, cu lapte colectat de la fermierii din zonă. Maturarea durează cel puţin două luni de zile. Asta face că gustul să fie unul inconfundabil, dulceag-sărat, cu o uşoară savoare amăruie.
Daniel Rudișteanu, preşedintele Asociaţiei Caşcaval de Săveni:
„În zona Săveniului, caşcavalul a început să fie produs în 1958, când s-a înfiinţat fabrica, fiind adus un maestru care a implementat această metodă de producţie. Laptele trebuie să fie crud, este închegat şi se produce materia primă pentru caşcaval, care se numeşte casvascqieu. Se pune la maturare şi opărit într-o anumită saramură, cu o anumită concentraţie de sare. Ca să fac o comparaţie plastică dintre caşcavalul din lapte crud de Săveni şi cel pasteurizat, este că diferenţa dintre un borş făcut din găină de ţară şi un borş făcut din pui congelat.”
Acum, caşcavalul de Săveni a devenit un brand european şi nimeni nu-l mai poate copia. Totuşi, alţii se pot inspira, dar numai susţinând producătorii locali.
Cristian Delibas, director Direcţia Agricolă Botoşani
„Nimeni altcineva nu poate să producă acest caşcaval decât dacă membrii asociaţiei vor hotărî acest lucru. Obligatoriu, laptele trebuie să fie din zona aplicantă a acestui produs, de asta fiind şi sub indicaţie geografică protejată. Doar floristica din această zonă poate aduce aceste calităţi caşcavalului de Săveni.”
Andrei Bouariu, primarul comunei Vlăsineşti:
„Gustul de la ţară, gustul pe care îl aveam şi în urmă cu 30 de ani, când mâncăm brânză şi cașul bunicilor…, acel gust rămâne graţie acestor reţete care sunt duse mai departe. Va fi consumată şi peste hotarele României ceea ce pentru noi este un motiv de mândrie!”
Alte două produse româneşti, plăcintă dobrogeană şi salată de icre de ştiucă sunt acum în analiză la Bruxelles şi ar putea primi certificare europeană. Totuşi, din cauza birocraţiei şi a costurilor ridicate a analizelor, România are cele mai puţine produse recunoscute la nivel european. Din acest motiv, până la sfârșitul anului, Ministerul Agriculturii vrea să înfiinţeze o agenţie care să sprijine producătorii atât financiar, cât şi cu sfaturi pentru întocmirea documentaţiei.
