„Braconată” de autorități, piața peștelui din România înseamnă 92% importuri. Bulgarii se umplu de bani cu puiet de la noi
În România, producția de pește este tot în scădere, chiar dacă există cerere și consumul este în creștere.
Campania Știrilor PRO TV „Prinși în plase de incompetență” vă arată cum, pe fondul harababurii de la noi, antreprenorii din statele vecine fac profituri foarte mari din exportul către țara noastră.
Am ajuns să importăm peste 90% din tot peștele de apă dulce pe care îl consumăm anual. Și, dacă la vecinii bulgari, de exemplu, pescarii au salarii de până la 1.500 de euro, noi ne plângem de lipsa forței de muncă.
Cu o flotă maritimă mai mult decât modestă și ferme piscicole care se convertesc în pășuni și unități de agrement, cu braconaj în floare și pescari autentici tot mai puțini, dar și fără multe investiții eficiente, piața peștelui de la noi e dominată de importuri.
Radu Manolache: „Cehia face 50.00 de tone de crap, e cât patru județe din Romania. Polonia, 20.000, bun, cât face Romania mi-e frică și mi-e rușine să vă spun”.
Cătălin Platon, președinte Patronatul Romfish: „Noi importăm la ora actuală crap și păstrăvi din țările vecine, în valoare de 39 de milioane de euro pe an. În cei 14 ani, în buget, sunt undeva la 700 de milioane de euro pierdere pentru statul român numai din producție din care se puteau lua taxe”.
Radu Manolache: ”La noi a crescut consumul de pește pe cap de locuitor bazându-ne 92% pe importuri”.
Iată o afacere din Bulgaria, la 100 de kilometri de Calafat, acolo unde doi asociați privesc cu mândrie către un lac de acumulare, unde au dezvoltat piscicultură intensivă.
Cresc pești în viviere, adică niște bazine plutitoare, unde produc crap, păstrăv și sturioni. Unul dintre asociați e fost vaporean de la Vidin și știe bine românește, el practic ține toate legăturile comerciale cu țara noastră.
Villy, antreprenor bulgar: ”Producția, 90% merge în România. Fără comenzile din România nu avem cui să vindem”.
Autoritățile bulgare au avut viziune, la noi doar scumpesc redevențele
Trimit anual peste 2.000 de tone de pește la noi, chiar 2.500 în ani buni. La păstrăv, de exemplu, obțin cam 1.300 de tone pe an din ferma piscicolă, dar și dintr-o păstrăvărie cu unitate de procesare, făcută cu fonduri UE.
Societatea vinde păstrăvul en-gross în România, cu 4 euro și 45 de cenți kilogramul, adică 22 de lei, dar îl livrează gata eviscerat, la cutii cu gheață, de câte 10 kilograme.
În acest preț intră și transportul până la noi și rezultă o vânzare de peste 5 milioane de euro pe fiecare an. În România, păstrăvul eviscerat se vinde cu 30 până la 35 de lei kilogramul, în funcție de zonă.
Villy: „Se cere crap, caras, sturioni”.
Rareș Năstase: „Din fiecare vivieră, peștele este tras prin acele tuburi, selectat pe mărimi, aici e și o unitate de procesare a peștelui”.
Villy, antreprenor bulgar: „Noi avem contract cu Apele Bulgare. Da, de 10 ani de zile se reînnoiește. Da și plătiți ceva și nu se plătește nimic. Nimic nu se plătește pentru aici. Niciun euro, nicio leva nu e”.
Autoritățile bulgare au avut viziune. Lacurile oricum produc energie hidro și guvernanții de la Sofia n-au mai legiferat alte costuri pentru acvacultură.
Villy: „Lacurile mari care sunt la stat și la noi. Asta era pentru noi energie și au dat gratis agricultură”.
În România, autoritățile tocmai au crescut în această vară redevențele, de două sau chiar de trei ori mai mult, pentru luciul de apă concesionat. Și cum în Bulgaria nu plătește chirie, Villy bagă bani în plase de suprafață care să țină cormoranii departe de viviere.
Villy, antreprenor: „La patru ani de zile se schimbă plasele. Sunt multe plase aici, la mai mult de 400. O plasă, 4-5 mii de euro”.
Salarii de 1.500 de euro la fermele de pești din Bulgaria
Noi ne lăudăm cu un pește mai bun, bulgarii cu unul mai ieftin.
Mihai Ionescu, antreprenor: „Dar peștele prins pe o baltă de genul e aproape la fel ca un pește prins sălbatic, de Delta, și eu aici am un crap cu carne roșie, ca cel sălbatic”.
Mihai Mocanu: „Rămâne acel gust autentic de crap”.
Alaxandar Kostov: „Producem un pește care să fie diferit ca morfologie, structura lui musculară e mult mai bună, nu este apoasă, gustul e altceva, e mai dulceag”.
Mihai Ionescu, antreprenor: „Eu pot să fac aici 10 viviere, dar să fiu sprijinit legislativ”.
Villy dezvăluie salariile din ferma sa, unde are, în medie, în jur de 90 de angajați.
Villy: ”1.000, 1.500 de euro, e un salariu bun”.
Interesant este că peștele care crește în vivierele bulgărești este de fapt puiet adus din România, de la un institut de cercetare aflat la Nucet. Bulgarii recunosc cu jumătate de gură că îl iau ieftin de la noi, pentru că ei nu au institute în domeniu. Am trecut și de partea cealaltă a Dunării, pe pământ românesc.
Rareș Năstase: „Suntem la circa 80 de km de Calafat, unde am găsit singura afacere piscicolă care mai are activitate, din toate câte erau în județ. Dar și aceasta are probleme, deținătorul se judecă de ani de zile cu cei de la Apele Române”.
Eșecul nostru, bucuria vecinilor bulgari, care au găsit o piață excelentă, la noi. Cu concurență slabă și marfă puțină.
Etichete: importuri, legislatie, peste, romania,
