Bienala Națională de Arhitectură a desemnat marii câștigători. Cele mai inedite idei avangardiste
După un an de pauză, Bienala Națională de Arhitectură și-a desemnat marii câștigători, care prin idei avangardiste au reușit să dea tonul în tendințele viitoare.
Specialiști au pus accent pe tehnologie, dar și pe materiale de construcție care să refacă armonia dintre un interior confortabil și exteriorul care se îmbină cu mediul natural.
Peste 600 de proiecte gândite de arhitecți din toată țara au fost analizate, în detaliu, de juriu.13 imobile au concurat la categoria clădiri socio-culturale.
Câștigătorul categoriei a fost sediul Caritas din Târgu Mureș - amenajat într-o casă veche a unui scriitor, care a fost reabilitată.
Casa a fost cumpărată cu 160.000 de euro, iar modernizarea a costat aproape un milion de euro. Spațiul inițial de 160 de metri pătrați a fost extins la o mie.
Proiectul a fost premiat și în Ungaria.
Molnar Jozsef, reprezentant Caritas Mureș: "Am păstrat elemente din casă și planul pe care era construit. Dacă ne uităm este bine identificat și prin culoare, care a rămas în culoarea albă. Cealaltă parte, casa noua, cea construită, este clădită cu cărămidă."
La categoria spații publice, premiul cel mare a fost câștigat de Piața Lucian Blaga din Cluj-Napoca. Arhitecții au lucrat șase luni la modernizarea ei.
Adrian Borda, arhitect: "Arborii, dincolo de rolul lor ecologic, sanitar, reduc temperatura vara prin umbrire, absorb noxe. Au și un rol estetic în peisajul urban."
Cât privește casele individuale, juriul de arhitecți le-a apreciat pe cele nonconformiste. Este cazul unui duplex, construit în apropierea Grădinii Botanice din Cluj-Napoca.
Camelia Sisak, arhitect: "Este construită într-un stil neo-modernist, are un volum geometrc mai rigid, ceea ce o face mai specială. Este relația dintre exterior și interior și felul cum sunt poziționate geamurile."
Iar un ansamblu rezidențial din centrul Brașovului a fost cel mai apreciat la secțiunea Locuințe Colective. Un teren în pantă, de numai 2.500 de metri pătrați, a fost transformat de arhitecți în 38 de apartamente cu parcări subterane, grădini și terase generoase.
În interior, doar prizele și întrerupătoarele sunt din plastic. În rest s-au folosit doar materiale naturale: lemn, sticlă, piatră și metal.
Bogdan Ciungara, dezvoltator imobiliar: "A fost o casă veche cu o gradină și a ajuns să fie un imobil rezidențial premium."
Mihai Racu, reprezentant filiala Uniunii Arhitecților Cluj-Sălaj: ”Juriul a apreciat și a folosit ca un criteriu foarte important relația cu vecinătățile. Se încadrează perfect în silueta orașului."
Stadionul Național de Rugby, situat în nordul Capitalei, a câștigat marele premiu la secțiunea Clădiri Industriale și Administrative.
