Animalele neobișnute care apar tot mai des în România. "Mănâncă orice şi fac pagube"
Un prădător mai puţin obişnuit îşi face apariţia, în număr din ce în ce mai mare, în pădurile României, dar şi în zonele de stepă, ori în Delta Dunării.
Vorbim despre șacali, carnivore care mănâncă orice şi fac pagube serioase în fauna cinegetică: căprioare, pui de mistreţ, dar şi de păsări.
Potrivit specialiştilor, avem o populaţie de peste 15.000 de exemplare, însă cifrele sunt în creştere de la an la an.
Alexandru Mareș, director tehnic AJVPS Sibiu: "Este o creştere exponenţială dacă putem spune aşa, deoarece în urmă cu câţiva ani era foarte rar semnalată prezența şacalului. Dacă în 2018, în lucrările de evaluare erau semnalați în jur de 12.000 de şacali în ţară, în 2019 sunt deja peste 15.000, o creştere exponenţială de 3.000 de exemplare într-un an de zile."
Mădălin Șerban, directorul Complexulului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Galaţi: "Perioada de gestaţie este de aproximativ 60 de zile. La fiecare naştere, dau naştere la 6-8 pui, vă daţi seama că numărul lor poate creşte foarte mult într-un an."
Culoarele de migraţie ale şacalului sunt variate. Specialiştii spun că, în nordul Moldovei, şacalii au venit din Ucraina, dar sunt multe exemplare şi în Delta Dunării. Şacalul trăieşte de mii de ani, în stepele caucaziene şi, în căutare de hrană, s-a răspândit.
Schimbarea climei şi înmulţirea necontrolată a acestei specii a dus la o migraţie şi în zone în care, în urmă cu 20-30 de ani, şacalul era o raritate.
Un alt factor este reducerea efectivelor de lupi, ştiut fiind faptul că, în zonele unde vânează lupii, nu pătrund şacalii. Acum, în lanţul trofic al prădătorilor de la noi a apărut o breşă iar şacalii au ocupat-o imediat.
Marius Havriș, director al Direcţiei Silvice Botoşani: "Acest animal este foarte oportunist şi unde a găsit loc liber, a migrat. Există şi posibilitatea modificărilor climatice care l-au împins să urce în zone care nu le-a ocupat niciodată."
Adrian Alexandru, director AJVPS Galaţi: "Şacalul mănâncă orice, mai ales la fauna cinegetică, stricăciunile sunt foarte mari. Mâncând de la puiul de iepure şi ajungând până la căprioară, sau chiar un mistreţ mai mic."
Cotele de vânătoare la şacali au crescut spectaculos, în ultimii ani, pentru că şi numărul de exemplare este din ce în ce mai mare. Numai în judeţul Galaţi, de exemplu, cota din 2019-2020 este de aproape 20 de ori mai mare faţă de cea din 2012.
În Delta Dunării trăiesc, conform cifrelor oficiale, peste o mie două sute de şacali, organizaţi în familii de 4-6 exemplare.
Ion Munteanu, guvernator ARBDD: "Am făcut în 2018 o acţiune. Au fost 57 de exemplare ucise, numai atât, iar în 2019 un alt contract în care s-au vânat doar 56 de exemplare."
Şi vecinii bulgari sunt îngrijoraţi. La ei populaţia de şacali este de aproape 4 ori mai mare decât la noi. Au aproape 50 de mii de exemplare.
