Alunul – cum îl recunoști. Totul despre acest arbore

Alunul este un arbust cunoscut din cele mai vechi timpuri, apreciat pentru fructele sale gustoase și pentru rolul său în natură.

Descoperă cum recunoști alunul, ce beneficii are, unde crește și cum este folosit atât în alimentație, cât și în medicina tradițională.

Cum arată alunul

Alunul (Corylus avellana) este un arbust sau arbore de talie mică, foarte răspândit și ușor de recunoscut în flora României. El face parte din familia Betulaceae, aceeași care include mesteacănul și carpenul. În mod obișnuit, alunul nu depășește 4–5 metri înălțime, dar în condiții bune poate ajunge și la 7 metri. Are un aspect tufos, cu mai multe tulpini care cresc din aceeași rădăcină, formând o coroană bogată și deasă, scrie Forestryengland.uk.

Scoarța alunului este subțire, de culoare gri-brună, cu tendința de a se exfolia ușor pe măsură ce arbustul îmbătrânește. Lăstarii tineri sunt verzi-maronii și ușor păroși. Frunzele sunt mari, rotunjite, cu margini zimțate, foarte vizibile. Forma frunzei este aproape circulară, uneori ovală, iar vârful este ușor ascuțit. Un element distinctiv sunt florile. Alunul înflorește foarte devreme, uneori chiar din februarie, înainte ca frunzele să apară. Florile masculine se prezintă sub formă de amenti galben-aurii, lungi și pendente, care se observă de la distanță. Florile feminine sunt mult mai mici și greu vizibile, reprezentate prin niște mugurași din care ies câteva stigmate roșii.

Fructele alunului, adică alunele, sunt foarte cunoscute și consumate în întreaga lume. Ele se dezvoltă în grupuri de 2–4 nucule, fiecare fiind protejată de o cupă verde numită involucro. Când se coc, alunele capătă o coajă tare, lemnoasă, de culoare maro deschis. Prin toate aceste trăsături, frunze mari și rotunjite, tulpini multiple, amenti galbeni primăvara și alunele comestibile, alunul este ușor de recunoscut chiar și de către cei fără experiență botanică.

Unde crește alunul în România

Alunul este foarte răspândit în flora spontană a României. Îl putem întâlni atât la câmpie, cât și la deal și munte, până la altitudini de aproximativ 1.500 de metri. Cel mai des se găsește în zonele de pădure, la liziera pădurilor sau pe marginea drumurilor forestiere. De asemenea, crește frecvent în crânguri, poieni și chiar în grădini, acolo unde este lăsat să se dezvolte liber.

În pădurile de foioase, alunul preferă zonele mai luminoase și solurile fertile, bine aerisite. Este des întâlnit alături de specii precum stejarul, fagul, carpenul sau teiul. În regiunile de deal, apare adesea ca arbust de subarboret, formând tufe dese care oferă adăpost animalelor mici și păsărilor. În zonele rurale, alunul este adesea plantat și în gospodării, datorită fructelor sale valoroase.

Tradițional, multe sate din România aveau garduri vii din aluni, pentru că oferă atât recoltă de alune, cât și un aspect plăcut, formând un fel de barieră naturală. În prezent, există și plantații comerciale de alun, mai ales în regiunile sudice și vestice, unde clima blândă permite producții bogate de alune de calitate. Totuși, România nu are încă o industrie foarte dezvoltată a culturii de alun, comparativ cu țări precum Turcia sau Italia

Beneficiile și utilizările alunului

Alunul este valoros nu doar prin fructele sale delicioase, ci și prin multiplele utilizări ale diferitelor părți ale plantei.

Beneficiile alunelor

Alunele sunt considerate un superaliment datorită conținutului lor nutritiv. Sunt bogate în grăsimi sănătoase (în special acizi grași mononesaturați și polinesaturați), proteine vegetale, fibre și o gamă largă de vitamine și minerale.

· Vitamina E: alunele sunt o sursă excelentă de vitamina E, un antioxidant important pentru sănătatea pielii și a sistemului cardiovascular.

· Magneziu și cupru: minerale esențiale pentru metabolism, sănătatea oaselor și funcționarea mușchilor.

· Acizi grași Omega-6 și Omega-9: contribuie la menținerea sănătății inimii și reglarea nivelului de colesterol.

· Antioxidanți naturali: reduc stresul oxidativ și protejează celulele de îmbătrânirea prematură.

Consumul regulat de alune poate ajuta la reducerea riscului de boli cardiovasculare, susținerea sănătății creierului, îmbunătățirea digestiei și controlul greutății, potrivit Healthline.com.

Utilizări tradiționale

Pe lângă fructe, frunzele și scoarța de alun au fost folosite în medicina populară. Infuziile din frunze se utilizau pentru afecțiuni digestive ușoare și pentru reducerea febrei. Scoarța era folosită sub formă de decoct pentru calmarea durerilor menstruale sau pentru întărirea organismului. Uleiul de alune, extras din miezul fructelor, este foarte apreciat atât în alimentație, cât și în cosmetică.

Are o textură fină, se absoarbe rapid și este folosit pentru hidratarea pielii sau ca bază pentru uleiuri de masaj. În gastronomie, uleiul de alune este utilizat la salate și deserturi. Lemnul de alun, deși nu foarte dur, este elastic și ușor de prelucrat. În trecut, era folosit la confecționarea unor unelte simple, coșuri sau chiar arcuri. În unele zone, nuielele de alun sunt utilizate pentru împletituri tradiționale.

Utilizări moderne

Astăzi, alunele sunt folosite la scară largă în industria alimentară, în special în cofetărie și patiserie. Sunt ingrediente de bază în creme, prăjituri, batoane energizante și binecunoscuta pastă de alune de tip „nutella”. În combinație cu cacao, alunele dau unul dintre cele mai iubite gusturi din lume. Uleiul de alune se folosește și în industria cosmetică, fiind apreciat pentru efectul său nutritiv asupra pielii și părului. Intră în compoziția unor creme, balsamuri și loțiuni.

Curiozități despre alun

Alunul este un arbust plin de semnificații culturale și simbolice, după cum urmează:

· Simbol al rodniciei: În tradițiile populare europene, alunul era asociat cu fertilitatea și protecția gospodăriei. În unele sate din România, ramuri de alun se puneau la porți sau în grădini ca semn de prosperitate.

· Baghete de alun: În vechime, nuielele de alun erau folosite de „vrăjitori” sau de căutătorii de apă, pentru că se credea că au proprietăți magice și indică izvoarele subterane.

· Longevitate: Deși este un arbust relativ modest ca dimensiuni, alunul poate trăi zeci de ani, uneori chiar peste 80–100 de ani în condiții bune.

· Turcia, lider mondial: În prezent, Turcia produce aproape 70% din totalul alunelor consumate la nivel mondial. Regiunile de la Marea Neagră sunt recunoscute pentru plantațiile uriașe.

· În mitologie: La celți, alunul era considerat un arbore sacru, simbol al înțelepciunii. Se spunea că cine mănâncă alune primește inspirație și claritate mentală.

· Alunele în dieta mediteraneană: Aceste fructe oleaginoase sunt parte importantă a dietei mediteraneene, considerată una dintre cele mai sănătoase din lume.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei