Află lista completă de acte necesare pentru pașaport în 2026. Vezi cât costă taxele în funcție de vârstă, unde se plătesc, cum faci o programare online rapidă și în câte zile se eliberează pașaportul simplu sau cel temporar.
Acte necesare pentru pașaport în România în 2026
Dacă vrei să îți faci pașaport în 2026, cel mai mult te ajută să ai actele pregătite dinainte, nu doar să prinzi programare. Taxa este aceeași pentru ambele tipuri de pașaport, 265 de lei, dar perioada de valabilitate diferă în funcție de vârstă: 3 ani pentru copiii sub 12 ani, 5 ani pentru cei între 12 și 18 ani și 10 ani pentru adulți. Pașaportul temporar este valabil doar un an.
Plata se face fie online, prin Ghiseul.ro, fie fizic, la CEC Bank sau la stațiile SelfPay. Pentru pașaportul simplu electronic, termenul oficial este de până la 15 zile lucrătoare, însă, în practică, documentul ajunge mult mai repede, de regulă în câteva zile. Pașaportul temporar se eliberează mai rapid, dar doar în situații urgente și justificate. Programarea se face exclusiv online, pe platforma ePașapoarte. În unele cazuri, dacă există locuri libere, se pot accepta și cereri fără programare. Pentru românii din străinătate, procedura poate fi ușor diferită, în funcție de consulat.
Ce documente trebuie să pregătești înainte de programare
Înainte să intri pe platformă și să cauți loc liber, verifică-ți actele. Aici se face, de fapt, diferența între un drum simplu și unul în care trebuie să revii la ghișeu. Ideea de bază e clară: toate documentele pentru pașaport trebuie să fie valabile și să conțină aceleași date, nume, prenume, CNP, fără diferențe, fără greșeli, notează Pașapoarte.mai.gov.
În practică, multe cereri se blochează exact din cauza unor neconcordanțe mici, dar importante. La dosarele pentru românii din străinătate (CRDS), de exemplu, autoritățile spun clar că orice diferență între cerere și acte poate duce la respingere.
Adulți cu domiciliul în România
Pentru un adult, dosarul nu este complicat, dar trebuie să fie complet. În mod normal, vorbim despre câteva documente de bază, fără de care nu poți merge mai departe. Ai nevoie, în primul rând, de un act de identitate valabil, carte de identitate sau, în unele situații, carte provizorie ori buletin. Dacă ai carte provizorie, trebuie să ai la tine și certificatul de naștere, în original. Apoi vine dovada plății. Poate fi tipărită sau în format electronic, dar trebuie să fie clară și să conțină toate datele titularului: nume, prenume, CNP și suma plătită.
Dacă ai mai avut pașaport, îl aduci și pe cel vechi. Nu este obligatoriu în toate cazurile, dar dacă există, face parte din dosar. Mai sunt și situații speciale, de exemplu, dacă cererea este făcută prin reprezentant sau dacă persoana nu are capacitate deplină de exercițiu. Atunci pot apărea documente în plus, cum ar fi hotărâri judecătorești sau acte medicale.
Pentru pașaportul temporar, lista este aproape aceeași. Diferența importantă nu ține de acte, ci de motiv: acest tip de pașaport se eliberează doar în situații urgente, de exemplu, nu poți să eliberezi un pașaport de urgență pentru că vrei să pleci în vacanță, dar poți elibera un pașaport de urgență pentru o problemă medicală.
Minori
La copii, lucrurile sunt puțin mai complicate. Nu neapărat din cauza documentelor în sine, ci pentru că trebuie să existe acordul corect între părinți.
Minori sub 14 ani
Pentru cei mici, punctul de plecare este certificatul de naștere, în original. Dacă vorbim despre situații CRDS, certificatul trebuie să fie românesc și să aibă CNP. Se adaugă actele de identitate ale părinților sau ale persoanei care depune cererea, dovada plății și, dacă există, pașaportul anterior al copilului.
Dacă nu vin ambii părinți, lucrurile se complică puțin. În funcție de situație, poate fi nevoie de o declarație de acord, de o procură, de o hotărâre judecătorească sau, în unele cazuri, de certificatul de deces al unui părinte. Pentru pașaportul simplu electronic, copilul trebuie să fie prezent la ghișeu. În schimb, pentru pașaportul temporar, există o excepție: dacă minorul nu vine, se pot depune fotografii tip, iar prezența lui nu mai este obligatorie. De asemenea, dacă încă nu ai certificatul românesc de naștere cu CNP, poți face programarea folosind datele unui părinte. Totuși, până ajungi la ghișeu, actele copilului trebuie să fie deja în regulă.
Minori peste 14 ani
După 14 ani, apare cartea de identitate. Ea devine documentul principal, alături de certificatul de naștere. Pe lângă acestea, sunt necesare declarațiile de acord ale părinților sau ale reprezentantului legal, în funcție de situație. Se adaugă dovada plății și pașaportul vechi, dacă există. Iar aici nu mai există variante, prezența minorului la ghișeu este obligatorie.
Românii din străinătate și pașaportul CRDS
Pentru cei care locuiesc în afara României, pașaportul CRDS nu este doar un document de călătorie, ci poate ține loc și de act de identitate. Dosarul începe, ca de obicei, cu pașaportul românesc anterior, dacă există, și dovada plății. Se adaugă certificatele de stare civilă, în original, și un document emis de autoritățile din țara de domiciliu, care arată dreptul de ședere.
Dacă persoana a obținut cetățenia română și nu a mai avut documente românești după acel moment, trebuie adus și certificatul sau cardul de cetățenie. Pentru minori, apare încă un element: dovada domiciliului în străinătate. Aceasta se poate face prin documentele copilului sau ale părinților. Dacă există neînțelegeri între părinți legate de domiciliu, situația trebuie clarificată în instanță înainte de emiterea pașaportului.
Trebuie precizat că documentele de stare civilă emise în străinătate trebuie, de regulă, să fie deja înregistrate în România. Iar actele emise de autoritățile străine se prezintă în original, uneori împreună cu traducere autorizată.
Situații speciale: pașaport expirat, pierdut sau schimbare de nume
Dacă pașaportul tău a expirat, nu înseamnă că intri într-o procedură diferită. Dosarul rămâne același ca pentru unul nou. Ai nevoie, în continuare, de act de identitate valabil, dovada plății și pașaportul vechi, dacă îl mai ai.
Dacă l-ai pierdut sau a fost distrus, trebuie declarat. În România, faci asta la serviciul de pașapoarte sau la Direcția Generală de Pașapoarte. În străinătate, la consulat. Odată declarat, documentul devine nul, chiar dacă îl găsești ulterior. În cazul furtului, mai apare un pas: trebuie să mergi la poliție și să obții o dovadă că ai declarat furtul. Dacă ți-ai schimbat numele, de exemplu după căsătorie, ai nevoie de actele pe numele nou, pașaportul vechi și dovada plății. În acest caz, pașaportul anterior nu mai este valabil și nu trebuie folosit.
Cât costă pașaportul în 2026, în funcție de tip și vârstă
Pentru majoritatea oamenilor, există două variante: pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar. Indiferent de vârstă, taxa este aceeași în România. Diferența nu apare la bani, ci la perioada de valabilitate. Pentru pașaportul simplu electronic, statul a păstrat un tarif unic de 265 de lei. Asta înseamnă că plătești aceeași sumă fie că faci pașaport pentru un copil mic, un adolescent sau un adult.
Singurul lucru care se schimbă este cât timp rămâne valabil documentul:
· pentru copiii sub 12 ani, pașaportul este valabil 3 ani;
· între 12 și 18 ani, valabilitatea crește la 5 ani;
· pentru adulți, ajunge la 10 ani.
Pașaportul simplu temporar are același cost, 265 de lei, dar funcționează după alte reguli. În primul rând, este valabil doar 12 luni. În al doilea rând, nu este un document pe care îl ceri oricând vrei. Se eliberează doar în situații speciale, urgente, care trebuie dovedite. Nu se acordă pentru vacanțe sau planuri obișnuite de călătorie. Avantajul lui este timpul scurt de eliberare. Dacă îndeplinești condițiile, îl poți primi în cel mult 3 zile lucrătoare.
Ce se întâmplă dacă locuiești în străinătate
Pentru românii din afara țării, există aceleași tipuri de pașapoarte, doar că apare mențiunea domiciliului în străinătate (CRDS). Dacă depui cererea în România, tarifele sunt aceleași: 265 de lei, indiferent de tip sau vârstă. Dacă faci cererea prin consulat, lucrurile pot diferi. Taxele nu sunt identice peste tot și depind de fiecare misiune diplomatică. De aceea, trebuie verificate direct acolo sau în platforma consulară, înainte de programare. Există și alte tipuri de pașapoarte, cele diplomatice și cele de serviciu, dar nu sunt accesibile publicului larg. Ele se eliberează printr-o procedură specială, la solicitarea unor instituții sau autorități.
Cât despre durata de eliberare, legal statul își păstrează un interval mai larg. În practică, pentru pașaportul simplu electronic cerut și ridicat în țară, timpii sunt de regulă mai scurți.
Pașaport simplu electronic
Pentru pașaportul simplu electronic, termenul legal maxim este:
· 15 zile lucrătoare, dacă depui cererea în țară;
· 45 de zile lucrătoare, dacă depui cererea în străinătate, la o misiune diplomatică sau la un oficiu consular dintr-un stat membru al Uniunii Europene;
· 60 de zile lucrătoare, dacă depui cererea într-un stat terț față de Uniunea Europeană.
Dacă depui cererea în străinătate, dar alegi să ridici pașaportul din țară, termenul oficial devine 15 zile lucrătoare. Invers, dacă depui cererea în țară, dar vrei ridicarea la o misiune diplomatică sau la un oficiu consular din străinătate, termenul urcă la 45 sau 60 de zile lucrătoare, în funcție de statul de ridicare.
Pentru varianta pe care oamenii o caută de obicei drept „rapidă”, Direcția Generală de Pașapoarte spune două lucruri clare: nu există taxă de urgență, iar pentru cererile depuse în țară cu ridicare în țară termenul actual este de până la 5 zile lucrătoare. În perioade foarte aglomerate, același termen operațional poate urca până la 10 zile lucrătoare.
Ca reper foarte concret, pagina de date deschise a Direcției Generale de Pașapoarte arată că media națională pentru luna martie 2026 a fost de 2,08 zile lucrătoare pentru emiterea pașapoartelor simple electronice și a celor cu menționarea țării de domiciliu, atunci când s-a solicitat ridicarea în țară.
Pașaport simplu temporar
Pașaportul simplu temporar este varianta cu termenul cel mai scurt, dar și cu filtrul cel mai strict: se eliberează în cel mult 3 zile lucrătoare, însă numai în situații prevăzute de lege și probate cu documente. Direcția Generală de Pașapoarte subliniază expres că nu se eliberează în scopuri turistice, ci doar:
· situații obiective și urgente în care este necesară prezența persoanei în alt stat și nu mai există timp pentru pașaportul simplu electronic;
· cazul în care pașaportul simplu electronic este deja depus pentru obținerea unor vize și acest lucru poate fi dovedit;
· anumite situații privind minorii care pleacă pentru studii, concursuri oficiale sau tratament medical;
· cetățeni români aflați în străinătate care nu mai au documente de călătorie valabile și au nevoie urgent să își continue călătoria sau să își reglementeze șederea.
Ce contează, de fapt, dacă vrei pașaport cât mai repede
Dacă obiectivul este timpul cel mai scurt, soluția practică este aceasta:
· pentru majoritatea oamenilor, pașaport simplu electronic depus în țară, cu ridicare în țară;
· dacă există un motiv urgent și documentat, pașaport simplu temporar, cu condiția să te încadrezi în cazurile legale.
Chiar și după emitere, data la care intri efectiv în posesia documentului poate fi influențată de transport: pagina oficială de verificare status arată că, pentru documentele expediate prin curier în țară, se adaugă timpul de expediție, iar pentru pașapoartele solicitate prin misiuni diplomatice sau puncte mobile contează și logistica de transport ori programul local.
Cum faci programarea online
Programarea online a devenit poarta principală de intrare în procedură. Direcția Generală de Pașapoarte spune clar că programarea pentru depunerea cererii nu se face prin telefon și nu se face prin e-mail, ci exclusiv online, prin ePașapoarte.
Pașii, pe scurt
· intri în platforma ePașapoarte din HUB-ul MAI și alegi județul sau sectorul pentru care vrei programarea. Platforma pornește de la o hartă cu județe și sectoare.
· selectezi locația, apoi alegi numărul de persoane programate. Interfața afișează opțiuni pentru 1 până la 4 persoane și permite completarea persoanelor suplimentare.
· alegi data și apoi ora disponibilă.
· bifezi acordul privind prelucrarea datelor și salvezi programarea.
· confirmi programarea prin e-mail. Platforma precizează că, dacă nu este confirmată în 30 de minute, programarea se anulează automat.
· dacă ai pierdut detaliile, folosești secțiunea „Verifică programare”, unde introduci adresa de e-mail folosită și primești detaliile pe e-mail.
După ce ai depus cererea, verificarea stadiului se face tot online, prin secțiunea „Status pașaport”, fie după numărul cererii, fie după ultimele 9 caractere din CNP și data depunerii cererii.
Dacă nu reușești să prinzi un slot, informația utilă este că Direcția Generală de Pașapoarte arată pe pagina CRDS că te poți prezenta și fără programare, iar structurile teritoriale preiau aceste solicitări în măsura disponibilității. Nu este o garanție, dar este o opțiune reală de avarie. cÎn ziua programării, lucrurile simple fac diferența. Dacă ai toate actele în regulă, procedura la ghișeu merge, de regulă, repede. Dacă lipsește un original sau apare o neconcordanță între acte, poți pierde slotul.
Mergi cu toate documentele în original: act de identitate, certificat de naștere sau de căsătorie dacă situația o cere, pașaportul anterior și hotărâri judecătorești ori procuri, dacă este cazul. Ține la îndemână dovada plății, tipărită sau pe telefon, dar verifică să conțină datele titularului și suma.
Pentru minori, verifică din nou cine se prezintă la ghișeu și dacă există toate acordurile, procura sau hotărârea necesară. Aici apar cele mai multe blocaje. Dacă dosarul tău conține documente emise în străinătate, verifică din timp dacă ai nevoie de apostilă, supralegalizare și traducere legalizată / autorizată, în funcție de tipul documentului și de statul emitent. Pentru CRDS, verifică foarte atent coerența datelor din certificatul de stare civilă, documentul de ședere și cerere. Direcția Generală de Pașapoarte spune clar că neconcordanțele duc la respingerea cererii.
Dacă soliciți pașaport temporar pentru un minor sub 14 ani care nu este prezent, nu uita cele două fotografii 3,5 x 4,5 cm. La ridicarea pașaportului, pentru pașaportul simplu electronic se cere un document de identitate valabil; ridicarea poate fi făcută de titular, de persoana care a formulat cererea sau de o persoană împuternicită prin procură specială.
Programul de lucru nu este identic peste tot, așa că merită verificat local, nu din auzite. Pagina centrală de contact a Direcției Generale de Pașapoarte trimite la paginile serviciilor publice comunitare și la site-urile prefecturilor.
De exemplu, la București ziua extinsă este miercurea, la Iași programul extins apare marțea, iar în Cluj-Napoca există și puncte alternative în alte localități din județ.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
Articol recomandat de sport.ro
