Accesele de furie pot creşte riscurile de a suferi un infarct sau un accident vascular cerebral

Cercetătorii americani au descoperit că, atunci când adulții se înfurie din diverse motive, funcția celulelor care căptușesc vasele de sânge este afectată negativ, ceea ce poate restricționa fluxul sanguin. Cercetări anterioare au constatat că un astfel de efect poate crește riscul de boli de inimă, potrivit Mirror.

O criză de furie s-ar putea dovedi fatală

În noul studiu, publicat în Journal of the American Heart Association, episoadele de anxietate și tristețe nu au declanșat aceeași schimbare în funcționarea țesutului vaselor de sânge.

Echipa de cercetători a descoperit că un scurt episod de furie declanșat de rememorarea unor experiențe din trecut poate avea un impact negativ asupra capacității vaselor de sânge de a se relaxa, ceea ce este esențial pentru un flux sanguin adecvat.

Studii anterioare au arătat că afectarea capacității de relaxare a vaselor de sânge poate crește riscul de ateroscleroză, care, la rândul său, poate crește riscul de boli de inimă și de accident vascular cerebral.

Citește și

Val de furie și indignare după ce fotografia cu trupul gol și mutilat al lui Shani Louk în camionetă a fost premiată

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Autorul principal al studiului, profesorul Daichi Shimbo, de la Columbia University Irving Medical Centre din New York, a declarat: „Funcția vasculară afectată este legată de un risc crescut de atac de cord și de accident vascular cerebral. Studiile observaționale au făcut legătura între emoțiile negative și apariția unui atac de cord sau a altor boli cardiovasculare. Cea mai frecventă emoție negativă studiată este furia, existând mai puține studii privind anxietatea și tristețea, care au fost, de asemenea, legate de riscul de atac de cord.”

Emoțiile negative pot avea un impact devastator asupra vaselor de sânge

Echipa a investigat dacă emoțiile precum furia, tristețea și anxietatea, pot avea un impact negativ asupra funcției vaselor de sânge în comparație cu o emoție neutră. Cei 280 de participanți adulți, cu o vârstă medie de 26 de ani, au fost repartizați aleatoriu la una dintre cele patru „misiuni” emoționale timp de opt minute.

Sarcinile au constat în rememorarea unei amintiri personale care i-a înfuriat; rememorarea unei amintiri personale de anxietate; citirea unei serii de propoziții deprimante care evocau tristețe; sau numărarea repetată până la 100 pentru a le induce o stare neutră din punct de vedere emoțional.

Echipa a evaluat celulele care căptușesc vasele de sânge ale fiecărui participant înainte de efectuarea sarcinilor și la mai multe momente după, căutând dovezi ale unei dilatări deficitare a vaselor de sânge, ale unei leziuni celulare crescute sau ale unei capacități reduse de reparare a celulelor.

Măsurătorile efectuate înainte de sarcinile emoționale au fost repetate după finalizarea sarcinilor. Măsurătorile au fost efectuate înainte și la trei minute, 40 de minute, 70 de minute și 100 de minute după sarcina emoțională atribuită.

Cercetătorii au constatat că evenimentele trecute rememorate care au provocat furie au dus la o alterare a dilatării vaselor de sânge, de la zero la 40 de minute după realizarea sarcinii. Tulburarea nu a mai fost prezentă după 40 de minute.

Profesorul Shimbo a declarat: „Am văzut că provocarea unei stări de furie a dus la disfuncții ale vaselor de sânge, deși nu înțelegem încă ce ar putea cauza aceste schimbări. Investigarea conexiunilor care stau la baza relațiilor dintre furie și disfuncția vaselor de sânge poate ajuta la identificarea unor ținte de intervenție eficiente pentru persoanele cu risc crescut de accidente cardiovasculare."

Profesorul Glenn Levine, de la Baylor College of Medicine, a declarat despre aceste rezultate: „Acest studiu se adaugă frumos la numărul tot mai mare de dovezi care arată că bunăstarea mentală poate afecta sănătatea cardiovasculară și că stările emoționale acute intense, cum ar fi furia sau stresul, pot duce la apariția unor accidente cardiovasculare.”

De exemplu, știm că tristețea intensă sau emoțiile similare sunt un declanșator comun al cardiomiopatiei Takatsubo, iar evenimente precum cutremurele sau un fan care urmărește un meci de fotbal mondial, cu sufletul la gură, provoacă stres care poate duce la infarct miocardic sau la aritmii, au mai precizat medicii.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"