A doua zi de Paște sau Lunea Albă. Tradiții în prima zi din Săptămâna Luminată

Această zi simbolizează bucuria Învierii și reafirmă credința în viața veșnică. În popor, există numeroase obiceiuri și tradiții legate de această zi. Află care este semnificația spirituală a acestei zile, obiceiurile din a doua zi de Paște și modul în care credincioșii celebrează începutul Săptămânii Luminate. Descoperă tradițiile și care este rolul slujbelor.

Ce semnificație are Lunea Alba

Lunea Albă este o zi deosebit de importantă pentru credincioșii ortodocși. În această zi, oamenii trăiesc încă bucuria Învierii. Slujbele din biserici continuă să amintească de momentul în care Hristos a coborât la cei din iad și le-a deschis calea spre mântuire. Pentru mulți credincioși, Lunea Albă are o semnificație aparte, deoarece se spune că sufletele care pleacă din lume în această zi nu mai trec prin Judecata de Apoi. Această credință populară întărește ideea că Învierea este un prilej de iertare și îndurare divină, scrie crestinortodox.ro.

În tradiția populară, Lunea Albă este un simbol al purificării și al noului început. Se spune că porțile Raiului rămân larg deschise în această zi. Totodată, se crede că orice faptă bună are o însemnătate și mai mare, deoarece harul divin este puternic. Prin aceste obiceiuri și credințe, se subliniază importanța respectării valorilor creștine. În plus, comunitățile rurale și urbane își amintesc de legăturile puternice dintre oameni. Participarea la slujbe, gesturile de generozitate și apropierea de familie reprezintă elementele cheie ale acestei zile importante.

Slujba din a doua zi de Paște

Săptămâna Luminată începe oficial în Lunea Albă. Această perioadă este una a bucuriei continue și a luminii aduse de Înviere. Bisericile oficiază slujbe asemănătoare cu cea de Paște, iar credincioșii ascultă lecturi din Noul Testament care vorbesc despre biruința vieții asupra morții.

Citește și

Sarbatorile au venit si pentru 90 de oameni sarmani din Cluj, care au primit alimente de la voluntari: "Un gest frumos"

Prin repetarea acestor rânduieli, se reafirmă credința în puterea Învierii. Deși ritul principal are loc în noaptea de Paște, și Lunea Albă păstrează atmosfera de sărbătoare și comuniune.

În bisericile ortodoxe, slujba din a doua zi de Paște seamănă mult cu cea din noaptea Învierii. Se cântă troparul Învierii, iar preoții înconjoară Sfânta Masă cu lumânări aprinse, amintind de lumina care a învins întunericul. Momentul reprezintă o reeditare spirituală a Învierii, întărind legătura dintre om și divinitate. Mulți spun că, în Lunea Albă, liniștea sufletească devine mai profundă, pentru că Paștele abia a trecut și spiritul sărbătorii rămâne viu, potrivit Monitorulexpres.ro.

Tradiții și obiceiuri a doua zi de Paște

În unele zone, a doua zi de Paște se obișnuiește să se meargă la rude și la prieteni cu ouă roșii și cozonac, semne ale iubirii și prețuirii. Familiile se adună în jurul mesei și discută despre planuri de viitor și evenimentele petrecute în timpul Postului Mare. Oamenii se îmbracă frumos, mulțumesc pentru darurile primite și își oferă la rândul lor mici atenții.

Un obicei important, întâlnit în multe comunități, este “umblarea cu pasca”. Finii își vizitează nașii și le aduc pască, ouă roșii și colaci. Aceste alimente au o semnificație profundă. Ele reprezintă hrana sufletească și materială, oferită cu dragoste și recunoștință. Nașii îi ospătează pe fini și își întăresc legătura spirituală. Tot în această zi, copiii merg la părinți sau la bunici, ducându-le simboluri pascale.

În unele zone din Transilvania, există obiceiul stropitului ritual cu apă. Tinerii merg din casă în casă și stropesc fetele cu parfum sau apă. Acest gest face trimitere la curățarea sufletească și la reînnoirea legăturilor. Legenda spune că, în vechime, a fost readusă la viață o fată care leșinase la vestea Învierii Mântuitorului. Fetele, la rândul lor, pregătesc ouă roșii și prăjituri pentru cei care vin să le stropească.

Un alt obicei, cunoscut sub numele de Jocul Lioarelor, se regăsește mai ales în vestul țării. Fetele tinere își fac un jurământ de prietenie, promițându-și sprijin și ajutor reciproc. Tinerele își împart daruri simbolice și participă la diverse dansuri populare.

Lunea Albă nu este doar despre tradiții folclorice, ci și despre semnificația profundă a iertării și milei divine. Slujbele de la biserică amintesc de faptul că Hristos a pogorât la cei adormiți și le-a vestit izbăvirea. Astfel, speranța vieții de dincolo devine mai reală. Credincioșii se roagă pentru cei trecuți în neființă, în speranța că sufletele lor vor găsi liniștea.

Unii consideră că Lunea Albă aduce noroc și ocrotire pentru tot anul. Se mai spune că, dacă cineva începe o activitate în această zi, va fi sprijinit de forțe pozitive. Casele sunt aerisite și curățate după masa festivă de Paște. Lumânările rămase de la slujba Învierii sunt aprinse din nou, pentru a purifica locuința și a atrage binecuvântarea. Bătrânii spun că e bine să fii împăcat cu toți, pentru că perioada Săptămânii Luminate este un timp al bucuriei pure. În plus, se crede că animalele din gospodărie trebuie binecuvântate, pentru a avea un an roditor.

Unii preoți obișnuiesc să meargă la casele oamenilor pentru a le binecuvânta. Această practică se face uneori și în ziua de Paște, dar poate continua și în Lunea Albă. În zilele noastre, tradițiile Lunii Albe sunt păstrate mai ales în zonele rurale, unde oamenii pun mai mare preț pe obiceiurile străvechi. În mediul urban, aceste datini pot fi mai puțin vizibile, dar mulți încă aleg să respecte credințele familiei

Din perspectivă istorică, Lunea Albă a fost recunoscută în diverse documente bisericești ca fiind o continuare a sărbătorii Paștelui. Unele scrieri vechi menționează obiceiuri asemănătoare și în alte comunități creștine. Totuși, în ortodoxie, Lunea Albă are un loc aparte, legat de interpretările teologice despre coborârea lui Hristos la cei morți. De asemenea, în credința populară, superstițiile legate de suflete și de Judecata de Apoi s-au împletit cu învățăturile oficiale.

Oamenii din zone diferite au modalități diverse de a marca Lunea Albă. În Moldova, se obișnuiește să se împartă bucate la cei mai săraci, ca semn al milei creștine. În Muntenia, se pun ramuri verzi la porți, pentru a semnifica renașterea naturii și a speranței. În Oltenia, se organizează adesea mici târguri, unde gospodarii vin cu produse tradiționale. În Transilvania, stropitul fetelor este cel mai cunoscut obicei, iar tinerii abia așteaptă acest moment de bucurie colectivă.

Unii oameni consideră că, în această zi, nu este bine să muncești fizic. Ei spun că trebuie să te bucuri în continuare de sărbătoare și să-ți odihnești trupul. Alții cred că munca ușoară, făcută cu gândul la Dumnezeu, nu este un păcat. 

Zile libere de Paște

De regulă, Paștele este o sărbătoare cu dată variabilă, influențată de fazele lunii și de echinocțiul de primăvară, iar această variabilitate determină și programarea altor sărbători creștine, cum ar fi Rusaliile. În 2025, însă, particularitățile ciclului lunar și poziția echinocțiului au făcut ca Paștele ortodox și catolic să pice în aceași zi.

În România, această suprapunere aduce și un avantaj practic: zilele libere legale de Paște au început de vineri, 18 aprilie (Vinerea Mare), și se încheie luni, 21 aprilie (a doua zi de Paște), oferind românilor un weekend prelungit de sărbătoare și odihnă.

Pe de altă parte, Vacanța de Paște 2025, potrivit calendarului oficial al anului școlar 2024-2025, a început pe 18 aprilie 2025 și se încheie pe 27 aprilie.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO "Cum poți să fii atât de frumoasă?". Cea mai atrăgătoare sportivă din lume a renunțat la machiaj, iar fanii au fost impresionați