44 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977. Specialiști: Un seism de peste 7 grade se poate produce oricând

Institutul Național pentru Fizica Pământului (INCPFP) notează că România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, iar un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 se poate produce în orice moment, în Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km, însă aceasta nu este singura zonă în care pot avea loc seisme cu potenţial distructiv.

Mai multe imagini descoperiți în galeria foto

Potrivit statisticilor, în România cutremurele cu magnitudinea cuprinsă între 3,5 și 4,5 Ml se produc cu o frecvență de cel puțin o dată pe lună și acestea nu prezintă un pericol pentru populație, iar cele mai mari de 5 Ml au loc, aproximativ, o dată la 2-3 ani, ceea ce intra într-o zonă de normalitate pentru regiunea Vrancea.

4 martie 1977, cutremurul care a curmat peste 1500 de vieți

Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:23 și a fost resimțit în toată zona Balcanilor. A avut o magnitudine de 7,2, fiind al doilea cel mai puternic cutremur înregistrat în România în secolul XX, după seismul din 10 noiembrie 1940. Epicentrul a fost în Munții Vrancea, la o adâncime de 94 km.

Citește și

Un cutremur cu magnitudinea 6, produs în Grecia, s-a resimțit ”în jumătate din țară”

Capitala București a fost cea mai afectată de cutremur, aici prăbușindu-se peste 33 de clădiri şi blocuri mari. A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul al XX-lea, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani.

La data producerii cutremurului, Nicolae Ceaușescu, și soția să se aflau într-o vizită oficială în Nigeria. Ceaușescu a aflat despre dezastrul din țară de la un oficial român. Inițial, știrile referitoare la cutremur erau confuze, iar populația vorbea despre o catastrofă mult mai mare. Din cauza întreruperii curentului electric în Capitală, serviciile de comunicație nu au funcționat câteva ore.

35.000 de locuinţe, distruse în 56 de secunde

Bilanțul victimelor și pagubelor materiale a fost impresionant. 1.578 de persoane și-au pierdut viața, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în București. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat după seism circa 35 000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unități economice au fost afectate.

Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autoritățile vremii. Un raport amănunțit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicității. În București s-au prăbușit atunci zeci de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scală, Continental-Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor. Din cele 33 de clădiri înalte prăbușite atunci, 28 erau construite înainte de 1940.

În afară de capitala țării, cele mai afectate județe au fost cele situate în proximitatea Bucureștiului: Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Vaslui, Iași, Galați și Buzău. Orașul Zimnicea a trebuit refăcut în totalitate.

Personalitățile care și-au pierdut viața

Printre personalitățile care și-au pierdut viața atunci, s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei românești; cântăreața de muzică ușoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneț, Anatol E. Baconsky, poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafița. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la vârsta de doar 19 ani. Alte personalități ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost: poeta Daniela Caurea; scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu și Viorica Vizante; actrița Eliza Petrăchescu; pianistul și compozitorul Tudor Dumitrescu; lingvistul și istoricul literar Ioan Siadbei; mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu; cântăreața Filofteia Lăcătușu; scenograful Liviu Popă; fizicianul Florin Ciorăscu.

Pe lângă pierderile de vieți omenești, cutremurul a produs și dispariția multor monumente de arhitectură. Regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri considerate incomode, din varii motive.

Campania "Există viață după cutremur"
 

În 2017, Ştirile Pro TV au demarat campania „Există viaţă după cutremur”, menită să tragă un semnal de alarmă în privinţa situaţiei dezastruoase în care se afla un număr impresionant de imobile din România.

Corespondentul Știrilor Pro TV, Rareș Năstase, a prezentat o serie de reportaje spectaculoase realizate în Chile, țara unde spaima și pesimismul au fost inlocuite de acțiuni menite să asigure cetateanului siguranță și încredere.

În Chile, oamenii nu mai vorbesc cu teamă despre seismele care le zguduie în mod frecvent țara și asta pentru că aici construcția de locuinte a devenit prioritate naționala, iar autoritatile au creat un sistem care permite doar ridicarea acelor imobile care respecta cele mai înalte standarde de proiectare și construcție.

 Și în Japonia, siguranța cetățeanului este pusă pe primul loc.

"De la modul cum construiesc, cu clădiri testate fizic, construite la scara 1 la 1 în laboratoare mari, la consolidări şi ranforsări vizibile şi eficiente la clădirile cu risc pe care încă le mai au. De la scări de evacuare până la balcoane cu trape, prin care să poată coborî locatarii, în caz de pericol. De la centre mari de comandă, post dezastru, până la punctele de adunare şi ajutor din cartiere. De la exerciţiile prin care sunt învăţaţi, de mici, să supravieţuiască unui dezastru, până la un mod de viaţă care să te facă să conştientizezi pericolul şi să ştii cum să îi faci faţă. O naţiune pregătită în caz de cutremur mare", scrie Rareș Năstase într-o postare pe Facebook.

Predicția cutremurelor de pământ, un subiect sensibil

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Pământului susține că publicul, autoritățile și mass media trebuie să știe faptul că seismele nu pot fi anunțate cu exactitate mai devreme de producerea lor, potrivit cercetărilor efectuate de instituțiile abilitate în cercetarea seismică avansată din întreaga lume, cât și literaturii de specialitate.

De-a lungul timpului, oamenii au încercat să facă predicții ale cutremurelor asociind producerea acestora cu diferite fenomene cum ar fi câmpul electromagnetic, condiții meteo, forma și poziția norilor, emisiile de radon, hidrogen sau alte gaze, faze ale lunii, apa din fântâni sau comportamentul animalelor. De asemenea, se fac predicții corelând producerea unor cutremure în anumite zone și activitatea seismică din alte regiuni, însă acestea pot fi sau nu plauzibile.

Oamenii de știință au adoptat o serie de criterii pe baza cărora aceste predicții să fie evaluate (conform rezoluției Comisiei Europene de Seismologie).

Astfel, din punct de vedere științific, pentru a face predicția unui cutremur, trebuie respectați câțiva parametri esențiali precum, identificarea zonei, timpul producerii, magnitudinea cutremurului și probabilitatea producerii. Neglijarea oricărui element menționat anterior, face ca predicția să nu aibă relevanță științifică.

INCDFP a dezvoltat Sistemul Early Warning (Sistemul Rapid de Alertare - REWS), fiind singurul sistem operațional de alarmare din Europa și al treilea din lume. Este un produs 100% românesc dezvoltat special pentru cutremurele vrâncene care transmite rapid alerte când se produc cutremure ≥ 4,5ML, estimând magnitudinea și adâncimea acestora. Timpul de alertare este direct proporțional cu distanța la care ne aflăm față de locul producerii cutremurului (ex: București – aprox. 20-25s, Cluj-Napoca – aprox. 50 s, Deva – aprox. 60s), timp în care putem lua decizii vitale. Această tehnologie este realizată pe baza exploatării diferențelor vitezelor de propagare ale undelor seismice. REWS a fost nominalizat în 2006 la European IST Grand Prize.

La 44 de ani de la cutremur, mai puțin de 20% din totalul locuințelor sunt protejate

Cu toate acestea, în România, procentul locuințelor acoperite printr-o poliță de asigurare este în continuare redus - mai puțin de 20% din totalul acestora fiind protejate. Pe de altă parte, interesul românilor pentru asigurarea bunurilor și a locuințelor este în creștere, conform datelor unui sondaj IRES.

Anual, în țara noastră se înregistrează peste 100 de cutremure cu magnitudine de peste 3 grade pe scara Richter, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) . Și, deși numărul total de seisme a fost mai mic în 2020 decât în anii precedenți, numărul celor cu magnitudine de peste 3 grade a fost în creștere – 118 în 2020, față de 103 în 2019, respectiv 86 în 2018. Cel mai puternic cutremur înregistrat anul trecut a avut o magnitudine de 4,8 grade pe scara Richter și s-a produs pe 31 ianuarie.
Cu toate acestea, în România, procentul locuințelor acoperite printr-o poliță de asigurare este în continuare redus - mai puțin de 20% din totalul acestora fiind protejate, în ciuda creșterii interesului declarat al românilor față de asigurările de locuințe și pentru bunuri (+ 3 p.p. în 2020 față de 2019, conform unui sondaj realizat anul trecut de către IRES, la solicitarea UNSAR).

Aceeași cercetare sociologică relevă și faptul că 54% dintre români spun că sunt îngrijorați de pericolul unui cutremur – care rămâne al doilea cel mai important risc de care se tem, după incendiu. În același timp, 67% dintre români declară că știu ce ar trebui să facă pentru a se proteja în cazul unei catastrofe. 55% dintre aceștia știu și de existența unor kituri de prim-ajutor (care conțin alimente, apă, medicamente, fluier, lanternă etc.), dar doar 32% dintre respondenți le și dețin.

„Din păcate, România este unul dintre statele europene cele mai expuse la riscul de cutremur. Iar exemple recente, precum cutremurul de ieri din Grecia sau al Croației, o țară greu încercată anul trecut, ar trebui să ne arate încă o dată că asigurarea locuinței și a bunurilor trebuie să fie o prioritate pentru noi toți”, a declarat Adrian Marin, Președintele UNSAR.

Pericolul unor catastrofe naturale a făcut ca, în România, protejarea locuințelor prin asigurare să fie obligatorie prin lege.

Este bine de știut că polița obligatorie (PAD) acoperă 3 riscuri catastrofale - cutremur, inundații și alunecări de teren, până la limita de 20.000 euro, respectiv 10.000 euro, în funcție de tipul construcției. O asigurare facultativă acoperă, în plus, și riscuri cum ar fi incendiul, explozia, furtuna, vijelia, furtul sau vandalismul – la sume asigurate care corespund valorii reale a locuinței.

Totodată, pentru a beneficia de o protecție complexă, polițelor facultative li se pot atașa clauze speciale, precum asigurarea instalațiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice / electronice, bunurilor casabile, dar și răspunderea civilă față de terțe persoane (spre exemplu, pentru pagubele pe care puteți să le provocați vecinilor).
 

×

Getty

Getty

Getty

Agerpres

Agerpres

Agerpres

Agerpres

Agerpres

ULTIMELE STIRI

Un ofițer din armata Ucrainei rupe tăcerea în privința planului de pace. Care este, de fapt, realitatea pe front

Miracol în prag de Sărbători. Un motan călător a fost găsit după mai bine de 11 ani. Locul în care a fost descoperit

Un nou incendiu puternic în România. A ars un depozit din Slatina, iar pompierii s-au luptat mai bine de o oră cu flăcările

CELE MAI CITITE

Schimbarea plănuită de Ucraina la granița cu România. Ce s-ar putea întâmpla la frontieră

Tiktoker celebru, împușcat mortal în fața casei. Soția lui a murit la spital, lăsând în urmă patru copii

Un miliardar celebru a murit într-un mod cumplit, căzând de la 150 de metri înălțime. Avea o avere de 4,5 mld. de dolari

Articol recomandat de sport.ro

Răsturnare de situație! Mircea Lucescu s-a întors de la Zurich și anunță: "Conducerea UEFA a înțeles ce au făcut kosovarii"