Pictorul austriac Günter Brus a murit. „Copilul” teribil al artei contemporane avea 85 de ani
Copilul teribil al artei contemporane, Günter Brus, ultimul reprezentant al acţionismului vienez, a murit la vârsta de 85 de ani.
Tragicul anunț a fost făcut de muzeul din Viena dedicat acestei mişcări postbelice radicale. Brus „a decedat sâmbătă", a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a muzeului, care urmează să se deschidă în martie, confirmând o informaţie transmisă de agenţia de presă APA.
Născut la 27 septembrie 1938, Günter Brus era singurul artist acţionist aflat încă în viaţă. El trăia la Graz, în estul Austriei, unde există şi un muzeu care îi este consacrat.
„Günter Brus este cu siguranţă unul dintre puţinii (artişti austrieci) de o asemenea anvergură internaţională. Este imposibil să ne imaginăm istoria artei fără el", declarase în septembrie directorul acestuia, Roman Grabner, pentru AFP, cu ocazia unei retrospective care celebra de-a 85-a aniversare a artistului.
Împreună cu Otto Muehl, Hermann Nitsch şi Rudolf Schwarzkogler, Brus a fondat în anii 1960 „Body Art-ul, aşa cum a ajuns să fie cunoscut" acest curent artistic, explica Grabner la vremea respectivă.
„El a făcut, de asemenea un pas mai radical, renunţând la toate materialele de pictură şi lucrând doar cu propriul corp, până la punctul de rupere", a adăugat acesta, conform Agerpres.
Într-una dintre cele mai memorabile acţiuni ale sale, Brus a traversat Viena acoperit în întregime cu vopsea albă, peste care a trasat o linie de culoare neagră care-i împărţea corpul în două, înainte de a fi arestat de poliţie.
Artistul s-a refugiat în 1969 la Berlin, unde a şi trăit timp de mai mulţi ani, după ce a fugit din Austria cu familia sa, în urma unei condamnări la şase luni de închisoare pentru "ofensă adusă simbolurilor statului".
„În Austria nu mai puteam face nimic", a explicat el într-un interviu acordat în 2018 Muzeului Belvedere din Viena. Ultima sa acţiune a avut loc în 1970, la München, când şi-a sfâşiat pielea cu o lamă de ras. S-a dedicat apoi desenului şi picturii, scriind în acelaşi timp o operă literară la fel de controversată.
