Munceste cot la cot cu parintii, dar viseaza sa ajunga studenta. Povestea Luminitei, o eleva premianta printre analfabeti

×
Codul embed a fost copiat

Episodul XIII. Explicatiile pentru amploarea abandonului scolar din Romania sunt atat de multe, incat e foarte greu sa dai un verdict in privinta vinovatilor.

Sistemul in sine? Stim cu totii, nu functioneaza asa cum ar trebui. Cei care fac legile? Ar mai avea de lucru. Parintii si comunitatea? De cele mai multe ori, realitatea din teren arata ca influenteaza decisiv in rau soarta copiilor. Dascalii? Cu siguranta, unii pot fi trasi la raspundere.

In ciuda acestor neajunsuri, rasar povesti impresionante, ale unor familii si profesori care ignora piedicile si isi calauzesc fiii si fiicele - ori elevii si elevele - catre lumina.

Campania Stirilor ProTV "Fara carte, fara viitor!" spune acum povestea Luminitei Croitoru. Eleva in clasa a saptea intr-un sat de langa Husi, Luminita a fost prima la Olimpiada Nationala de Religie din acest an. Vine dintr-o familie modesta: mama este casnica, iar tatal lucreaza la moara, pe cateva sute de lei. Fata trudeste alaturi de ei, in gospodarie, dar isi urmeaza si visul de a deveni studenta. Sora ei mai mare a reusit: invata la ASE, in Bucuresti.

I-ati cunoscut in urma cu trei saptamani pe Ciprian si Petru din Poganesti. Sunt colegi in clasa a saptea, desi Petru e cu doi ani mai mare. A ramas repetent si este analfabet. Parintii dau vina pe dascali. Insa scoala sateasca este una dintre cele mai bune din zona Husilor.

Citește și
fara carte, fara viitor
Un medic l-a nenorocit, iar profesorul nu l-a invatat nici alfabetul. La 12 ani, Mihaita stie doar ca D vine de la Delfin
Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Luminita Croitoru invata intr-o clasa paralela cu a celor doi frati. Este tot a saptea si a castigat Olimpiada Nationala de Religie din acest an.

"Oricat de multe lucruri i-a cerut lui Dumnezeu, Dumnezeu a ascultat-o si cand a luat nota 10 ea insasi mi-a marturisit ca a simtit ca de fapt Dumnezeu i-a implinit rugaciunea", spune preotul Flavius Iosif.

Luminita este un copil de nota 10. La propriu. Catalogul sta marturie. De altfel, profesorii trag de ea sa participe si la celelalte intreceri scolare. Mai rar asemenea elev constiincios intr-un judet in care abandonul scolar e o practica obisnuita.

Elena Lasconi: Ce parere ai de colegi de-ai tai care s-au lasat de scoala?
Luminita: Consider ca nu-i vina lor. O parte e a parintilor si o parte a lor ca nu s-au opus , nu si-au aratat dorinta ca vor sa invete.
Elena Lasconi: Parintii tai ce te-au invatat?
Luminita: Ca trebuie sa invat pentru a-mi fi mai usor.

"Noi suntem oameni modesti, nu avem mare bogatie, dar pentru noi copiii sunt cea mai mare avere. Asta-i cea mai mare avere", spune mama Luminitei.

Familia Croitoru nu are averi. Mama, casnica, a terminat scoala profesionala. Iar tatal munceste la moara, pentru salariul minim pe economie. Si pentru ei, fiecare zi a fost o lupta. Dar si-au facut timp sa-si educe fetele. Iar rezultatele au aparut. Madalina, cea mare, este studenta la ASE, in Bucuresti.

"Ele dintotdeauna au fost primele. Azi primele, maine primele si asa au invatat ele sa mearga mai departe. Noi stim ca daca ele sunt plecate acolo nu o sa ne faca de rusine", sustine mama Luminitei.

Fetele nu au fost ferite de traiul greu de la tara. Si pentru ele, fiecare zi a inseamnat nu doar scoala, ci si munca in batatura.

Sprijinul primit de la parinti s-a dovedit crucial in formarea Madalinei si Luminitei. Doua treimi dintre copiii care abandoneaza scoala o fac fix din cauza familiei si nu neaparat a saraciei. Un alt factor decisiv il reprezinta si exodul fortei de munca spre Vest. Multi adolescenti raman cu bunicii acasa, in timp ce mamele si tatii pleaca la lucru in afara granitelor.

"Copiii raman acasa doar cu bunicii in varsta care pot fi foarte usor pacaliti si incep sa invete cat mai putin, apoi deloc, apoi sa nu mai vina deloc la scoala", mai spune preotul Flavius Iosif.

Urmarea? Aproape jumatate din copiii romani de varsta Luminitei sunt semianalfabeti. Cel mai probabil, Luminita va merge la liceul din Husi, iar apoi la facultate. Inca nu s-a hotarat ce va studia. E concentrata doar pe invatatura.

Luminita: Simt asa o satisfactie sufleteasca cand stiu ca am facut ceva pentru sufletul meu
Elena Lasconi: Si astazi de exemplu ce ai facut pentru sufletul tau?
Luminita: Astazi am inmultit, daca pot sa spun asa, un dar al lui Dumnezeu, la scoala l-am inmultit.
Elena Lasconi: Cum ai facut asta?
Luminita: Invatand.

 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
Citește și...
Romanii mai fac si minuni. Fetita care traia din cornul si laptele de la scoala primeste o sansa de a-si schimba viata
Romanii mai fac si minuni. Fetita care traia din cornul si laptele de la scoala primeste o sansa de a-si schimba viata

Romanii impresionati de povestea familiei Munteanu, din Vaslui, prezentata in cadrul campaniei "Fara carte, fara viitor" au schimbat radical soarta mamei bolnave si a celor cinci copii ai sai.

Un medic l-a nenorocit, iar profesorul nu l-a invatat nici alfabetul. La 12 ani, Mihaita stie doar ca D vine de la Delfin
Un medic l-a nenorocit, iar profesorul nu l-a invatat nici alfabetul. La 12 ani, Mihaita stie doar ca D vine de la Delfin

Episodul XI. Campania Stirilor ProTV, "Fara carte, fara viitor", atinge o problema delicata. Avem peste 60.000 de copii cu dizabilitati, in Romania. Pentru care nimeni, nu face mai nimic.

"Cine sunt vecinii nostri? Bulgaria, Iasi, Vaslui". Viata unei fete de etnie roma dupa ce face un copil si abandoneaza scoala

Episodul X. Campania Stirilor ProTV, "Fara carte, fara viitor” dezvaluie drama Petronelei. La 17 ani si cu un bebelus dupa ea, adolescenta de etnie roma invata in clasa intai, in cadrul programului "A doua sansa".

Recomandări
CE aprobă ajutorul de stat de 790 mil. € acordat de România pentru sprijinirea închiderii minelor de cărbune din Valea Jiului
CE aprobă ajutorul de stat de 790 mil. € acordat de România pentru sprijinirea închiderii minelor de cărbune din Valea Jiului

Comisia Europeană a aprobat o măsură a statului român în valoare de 790 de milioane de euro pentru acoperirea costurilor excepţionale generate de închiderea a patru mine de cărbune necompetitive din Valea Jiului.

Preşedintele regiunii Valencia recunoaşte că au existat erori în gestionarea inundaţiilor și își cere scuze. „Nu voi nega”
Preşedintele regiunii Valencia recunoaşte că au existat erori în gestionarea inundaţiilor și își cere scuze. „Nu voi nega”

Preşedintele regiunii spaniole Valencia, Carlos Mazon, a recunoscut vineri că au existat ”erori” în gestionarea inundaţiilor dramatice de luna trecută, şi a prezentat ”scuzele” sale pentru întârzierile în ajutorarea sinistraţilor, relatează AFP.

CE: Creșterea economiei României nu va fi nici la jumătate din cât se estima, în 2024. Deficitul va ajunge la 8% din PIB
CE: Creșterea economiei României nu va fi nici la jumătate din cât se estima, în 2024. Deficitul va ajunge la 8% din PIB

Estimarea de creștere economică a României a fost recalculată la Comisia Europeană, cu mult sub valoarea stabilită inițial. Pentru 2024, estimarea de creștere economică a României a fost revizuită de la 3,3 la 1,4%.