"M-am infipt ca un miel in haita de lupi". Povestea romanilor care au apelat la Barnevernet si acum isi vad copilul 8 ore/an

×
Codul embed a fost copiat

COPIII NORVEGIEI, EP. 2. Norvegia nu stie ce inseamna criza economica. Nu face parte din Uniunea Europeana si isi sustine economia in mare parte din petrol. Este tara in care oamenii castiga bine.

Tocmai de aceea, mii de romani au ales in ultimii ani sa se mute acolo. Si totusi, unii dintre ei traiec acum un cosmar pentru ca nu s-au supus regulilor sau pur si simplu nu le-au inteles.

Cand au calcat in Norvegia au crezut ca au ajuns in Rai. Au descoperit insa ca este un loc cu reguli stricte, in care orice greseala se pedepseste si in care nu ai cale de intors din fata legislatiei. Mai ales atunci cand vine vorba de copii. Asa se face ca Norvegia pentru multi conationali de-ai nostri a ajuns un cosmar din care nu mai stiu cum sa iasa.

Drammen. Un orasel aflat la in cateva zeci de kilometri de Oslo. Aici, acum 6 ani, un roman a fugit de criza care-i pusese afacerile pe butuci in Romania. Ne-a cerut sa-i protejam identitatea, dar vrea ca povestea si cosmarul prin trece in Norvegia sa fie aflate.

"Fosta mea prietena a ramas insarcinata...si la care eu am zis nu e momentul, nu putem sa facem acum un copil. Nu avem serviciu stabil, casa.”

Citește și
protest bodnariu
Concluziile anchetei parlamentare in cazul familiei Bodnariu. Delegatia romana crede ca ar putea schimba legea norvegiana

Se intampla in 2010. Norvegia se dovedea ca nu este chiar paradisul pe care-l visa in Romania. Inca nu-si gasise de munca. Prietena a nascut o fetita. A apelat la Barnevernet-Protectia copilului din Norvegia pentru consiliere.

"Ei au fost foarte mirati sa ii contactez, ca de fapt ei te gasesc pe tine. Ei sunt la vanatoare, stii ca si cand mielul se infige in haita de lupi. Singurul ajutor care a fost ... a fost sa mi-l ia. Au zis ca singurul lucru cu care putem sa te ajutam e sa iti luam copilul si sa il dam la o familie.”

"- Cat a durat?
- Ore.
- De cand i-ai contactat?
- Ore. I-am contactat. Au zis ca asa ma ajuta. Au contactat o alta familie si eu am a trebuit sa accept ajutorul asta. Ca era singurul ajutor pe care il primeam. Si a trebuit sa accept pentru o perioada de timp. Le-am si zis. Daca asta e singura posibilitate...ok.”

Cand credea ca lucrurile intra pe un fagas normal, Protectia Copilul a venit cu o propunere: mama si copil si intrate impreuna intr-un centru de plasament. Au acceptat.

"Noi nu stiam ce e locul ala. Era un fel de centru la care mamele cu copil se duc in locul respectiv si au supraveghetori si psihologi, cum ai grija de copil, cum il hranesti, cum esti tu ca mama. Noi intrasem pe rol cu Barnevrnet. Si ne supravegheau sa ne ia copilul. Imi zicea "ma streseaza astia, vin peste mine, deschid usa". O supraveghetoare foarte artagoasa statea foarte insistent in spatele ei si mama i-a zis ca daca nu pleaca ii trage una. Atata a fost, au facut fel de fel de acte. Ca copilul are un stres, ca mama nu se poate sa schimbe. Ei au considerat ca mama nu are posibilitatea sa aiba grija de copil. Au sunat politia si au venit si l-au luat. Si de atunci ne-au dat 4 vizite pe an. Copilul avea 5 luni, era mic”.

Pentru Protectia Copilului, aceste cazuri urmeaza o procedura standard. Parintii sunt monitorizati o vreme de psihologi, dupa care institutia ia o decizie. Daca minorul este luat si parintii se lupta pentru intoarcerea lui in familie monitorizarea lor continua.

"Copilul este luat daca in familie se dovedeste o neglijenta majora. Pentru intoarcerea copilului in familie parintii trebuie sa isi schimbe comportamentul si obiceiurile. Iar acest lucru este foarte dificil”, spune Anders Henriksen, director departament Barnevernet.

Parintii isi pot cere in justitie copilul. Au dreptul sa faca o solicitare pe an. Romanul nostru este la a 4-a incercare. Pana acum fara succes.

"S-a cerut repatrierea copilului in Romania. E si normal. Copilul e roman, e tinut prizonier in tara asta aici. Noi suntem romani. Ce treaba au ei sa se bage intr-o problema...ok, suntem pe teritoriul tarii tale dar trimite catre tara lui...”

Cand vine vorba de protectia copiilor norvegienii nu se joaca. Legea stabileste ca protectia copiilor se aplica tuturor copiilor care se afla pe teritoriul Norvegiei indiferent de nationalitate. In fiecare an in atentia institutiilor care ii apara pe copii intra peste 53.000 de copii.

In 2014, din 53.000 de copii intrati in atentia Barneverne, 1600 au fost scosi familie si dati in plasament permanent. Din acestia 39 de copii au fost adoptati. Romanul din Drammen are dreptul sa isi vada copilul de 4 ori pe an. Cate 2 ore.

"- Copilul stie cine sunteti?
- Da. Ne recunoaste. Vorbim norvegiana. Mama vorbeste mai putin. Stie ca suntem mama si tata. Si ne intelegem foarte bine chiar daca ne vedem de doar 4 ori pe an, dar vizitele sunt foarte faine. Copilul simte ca noi suntem parintii.
- Si de 4 ori pe an cat?
- 2 ore.
- 8 ore pe an?
- Da. Da, asta e timpul dat de ei ca sa se produca o distantare intre mine si ea. Ca sa ea sa nu ma mai recunoasca deloc. Asta isi doresc.”

Se teme insa ca intr-o buna zi copilul va fi adoptat. Spune ca nu se imbata cu apa rece si nu mai spera sa castige. Dar lupta in continuare. Mama copilului s-a intors in tara dar este si ea parte in procesul cu autoritatile norvegiene.

"E o tara buna, oamenii sunt ok. Dar fiecare are tot ce ii trebuie si nu comunica, si e asa ca o planta. Mie imi lipseste, trebuie sa comunic, sa fac ceva. La inceput am crezut ca e paradis. Dar nu, e iad. E o tara depresiva, si pur si simplu e ok financiar dar nu ai viata aici, nu se traieste. Ma gandesc foarte bine sa merg acasa, dar nu pot din cauza copilului. Castig 5 mii de euro pe acte, cam 3 mii in buzunar”.

Castiga bani dar nu are liniste. E captiv intr-o tara si intr-o cultura pe care si dupa atatia de trait acolo nu le intelege. Se teme ca intr-o buna zi copilul sau ar putea fi dat spre adoptie si ca s-ar putea sa i se interzica sa-l mai vada. In acest moment in Norvegia sunt 15.000 de romani. 8 familii au probleme cu Protectia Copilului si in total 18 copii cu cetatenie romana sunt luati de autoritati.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Alex Dima, interviu cu reprezentantii Barnevernet. Cum se traduce
Alex Dima, interviu cu reprezentantii Barnevernet. Cum se traduce "le-am mai dat cate o palma" in sistemul norvegian

COPIII NORVEGIEI, EP. 1. "Ne vrem copiii acasa!" - este strigatul disperat al familiei Bodnariu, care se aude tot mai tare dintr-un satuc uitat de lume, din Norvegia.

Concluziile anchetei parlamentare in cazul familiei Bodnariu. Delegatia romana crede ca ar putea schimba legea norvegiana
Concluziile anchetei parlamentare in cazul familiei Bodnariu. Delegatia romana crede ca ar putea schimba legea norvegiana

Dupa discutii indelungi cu autoritatile norvegiene, dar si cufamilia Bodnariu, parlamentarii romani care au fost trei zile in Norvegia cred ca exista sanse mari ca problema sa se rezolve, iar copiii sa fie lasati acasa.

Proteste in Suceava si Arad pentru sustinerea familiei Bodnariu. Manifestant:
Proteste in Suceava si Arad pentru sustinerea familiei Bodnariu. Manifestant: "Ne disciplinam copiii sa nu fie lichele"

Mobilizare fara precedent la Suceava unde 4.500 de oameni au protestat sambata, impotriva masurilor luate de autoritatile norvegiene in cazul familiei Bodnariu.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.