Orasul din Germania care si-a extins albia raului pana au aparut cafenelele, dar si mana intinsa a cersetorului roman
CAUTAM PRIMAR, EP. 9. Campania "Cautam primar, model european" merge in orasul Siegen, acolo unde se lucreaza la un proiect care urmeaza sa transforme centrul localitatii.
Trist este ca unii dintre conationalii nostri se prezinta odata cu muncitorii in zona santierelor. Dar nu pentru a se speti cu sapa si lopata, ci ca sa stea cu mana intinsa sa primeasca de pomana. Dincolo de penibilul situatiei, edilii din primarie au pensionari voluntari, care filmeaza si fotografiaza toate etapele investitiei, ca sa nu existe abateri, intarzieri sau risipa.
Au marit albia raului, renuntand la o parcare, pentru a face noi zone de promenada. Dar nu i-au lasat pe soferi fara locuri pentru masini, pentru ca au ridicat o alta, in apropiere. Iar pentru noul proiect s-au gandit in detaliu adica inclusiv sa amenajeze cuiburi de porumbei, prin mansardele din zona. Asa concep edilii orasului german Siegen regenerarea urbana. Au chemat cetatenii sa-si dea cu parerea, inainte sa inceapa santierele si impreuna cu ei au facut primele demolari. Localnicii se implica si simt ca sunt parte din transformarea orasului lor.
Cand vine vorba de proiecte noi de infrastructura pentru orasele germane, pe plan national sunt organizate an de an concursuri, la care voteaza publicul online.
Fiecare oras isi prezinta proiectele, premiile sunt simbolice, dar aduc prestigiu marilor castigatori. Iar in 2014, au castigat premiul national autoritatile din Siegen. Un oras de provincie, cu doar 100 de mii de locuitori, intins pe mai multe coline.
Unde edilii fac in aceasta perioada o transformare importanta. In centru se latesc trotuarele in detrimentul strazilor, sunt refacute toate pavajele vechi, iar noul concept prevede readucerea naturii in oras. Adica albia unui rau a fost marita, eliminand o parcare uriasa, iar peste apa au rasarit 2 poduri noi. A fost obtinuta o zona de promenada, in care rasar deja cafenele, fiind incurajat accesul pietonal, in defavoarea celui auto. S-a mers pe ideea unor esplanade in care omul sa fie aproape de apa, de natura ascunsa inainte sub traficul si betoanele orasului.
A fost premiat nu proiectul arhitectural in sine, ci modul in care a fost implementat de catre autoritatile locale. Primarul din Siegen a explicat in toata presa nationala cum a procedat:
"Am intrebat oamenii, adica pe 10 mii dintre ei, am trimis 10 mii de chestionare bine elaborate, din care a rezultat ca oamenii vor mai multa viata in orasul intern, ca vor mai multa natura in centrul vechi."
Au fost laudati primarul si directoarea sa de la dezvoltare, pentru modul in care au reusit sa convinga cetatenii sa accepte o tranformare majora in centrul orasului, mai ales ca initial, localnicii din Siegen nu au fost de acord cu proiectul. In locul in care arhitectii au propus sa fie latita albia raului, functiona inca din anii 60 o parcare cu 250 de locuri. A fost asadar demolat un punct de atractie ultracentral, foarte util dar inestetic, unde in timpul saptamanii gaseai cu greu locuri libere, iar in weekend functiona o piata volanta.
Sefa peste dezvoltare in oras povesteste ca startul santierului a fost marcat ca o zi de sarbatoare, un eveniment organizat de primarie, in care localnicii au fost invitati sa petreaca weekendul in zona parcarii ce urma sa fie demolata. Intr-o atmosfera de distractie, insusi edilul si-a indemnat oamenii sa inceapa toti sa dea jos pavelele, inainte sa intre muncitorii cu utilajele.
Mesajul a fost ca toata comunitatea este partasa la transformarea orasului, fiecare cetatean e integrat in noul concept, iar pavelele suvenir din vechiul parcaj s-au vandut atunci si inca se mai vand online, cu 5 euro bucata. In biroul ei, cea care conduce departamentul de dezvoltare are prima caramida scoasa.
Acelasi manager explica si psihologia intregii actiuni care a precedat santierul. "Omul trebuie sa simta ca isi doreste schimbarea, ca vrea acel proiect…"
Daca tot au renuntat la vechea parcare, autoritatile s-au gandit sa faca in zona o alta parcare, aici i-am gasit si pe conationalii nostri la cersit.
Cersetorii romani si-au facut aparitia inca dinainte ca zonele de promenada sa fie inaugurate. La vederea lor am inteles probabil de ce primarul orasului nu a dorit sa acorde interviu unei televiziuni din Romania. Toti cei cu mana intinsa sunt din judetul Mures, si toti sunt consateni si chiar rude.
Dincolo de penibilul acestui tablou, Siegen este intr-o continua modernizare, mai ales ca orasul are in multe locuri nevoie mare de renovare.
E un concept integrat, care priveste intreg centrul orasului, nu pe bucati, cum se intampla des la noi. Se simte din plin grija de a deranja cat mai putin cu santierele. Pe jos s-au montat mochete groase, mereu udate, ca oamenii sa nu duca praful prin tot orasul.
Escavatoarele au intrat si pe strazile pietonale din centrul vechi. Patronii magazinelor nu par deranjati, stiu ca la terminarea lucrarilor va spori vadul comercial. De la cei cu magazinele am aflat un alt secret al autoritatilor locale: sunt ajutati de pensionari, localnici care fac pe inspectorii si supravegheaza fiecare lucrare. Acest pensionar face fotografii pe care le pune apoi la dispozitia edililor.
Au acces pe santiere si muncitorii stiu ca sunt trimisii primariei. Iar treaba merge fara cusur, intr-un oras retusat, care place tot mai mult locuitorilor sai.
Echipa primariei s-a asigurat ca va avea si porumbei langa zonele de esplanada, asa ca a amenajat spatii speciale pentru pasari, in cateva mansarde. Sunt investitii mici, dar care au venit abia dupa ce edilii au alocat masiv fonduri pentru renovarea scolilor si a dispeceratului de la ambulanta, care arata mai modern decat un spital de la noi. Iar spatiile verzi sunt regandite odata la 2,3 ani, semn ca alesii vad intotdeauna prioritatile, nu cum se intampla in multe orase romanesti.
Orasul Siegen se dezvolta din si prin grija oamenilor. Fie ca raspund la chestionare, fie ca merg sa fotografieze pe santiere, cetatenii participa activ la transformarea locurilor natale. Edilii ii implica pe localnici, comunitatea e stimulata sa ia parte la o viziune care schimba fatza cetatii. Un orasel german de provincie demonstreaza ca o strategie coerenta, dublata de spirit civic si colaborarea cu autoritatile dau adunate, un rezultat frumos.