Punctul culminant al reuniunii liderilor din regiunea Asia-Pacific la Shenzhen (sud), summitul dintre preşedinţii american, chinez şi rus a constituit o lovitură de maestru a Kremlinului, după aproape cinci ani de război în Ucraina, punctează AFP, potrivit News.ro.

Întâlnirea „a fost un succes”, a rezumat Vladimir Putin în faţa presei, înainte de a intra în avion, catalogând-o drept o nouă „pagină a istoriei diplomaţiei” şi salutând „un spirit al deschiderii totale”.

Această întâlnire între puteri susceptibile să schimbe lumea i-a reunit pe cei trei lideri în jurul unei mese mari, dând o impresie foarte solemnă, şi i-a dat lui Vladimir Putin ocazia să sfideze politica de izolare la care l-au supus occidentalii.

Pentru prima oară de la ofensiva din 2022, el a participat la un summit internaţional în prezenţa mai multor lideri ai unor ţări care sancţionează Rusia – Canada, Japonia şi Australia.

Premierii acestor ţări au fost puşi fie în al doilea rând, fie în lateral, în tradiţionala fotografie de familie a Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).

Vladimir Putin, însă, s-a aflat în centru, în primul rând, împreună cu Xi Jinping şi Donald Trump.

Întâlnirile celor trei au eclipsat restul reuniunii regionale

„Este o victorie majoră (a lui Vladimir Putin), ca şi cum lumea i-a uitat” ofensiva în Ucraina, rezumă un expert de la cabinetul DGA-Albright Stonebridge Group, Joerg Wuttke, în timp ce bombardamentele ruseşti împotriva infrastructurilor civile ucrainene n-au făcut decât să se intensifice în ultima vreme.

„El este persona non grata într-o mare parte a lumii, inclusiv în Statele Unite, iar acum iată-l înapoi pe scenă”, notează el.

Preşedintele rus îşi multiplică contactele cu Xi Jinping – 50 începând din 2013, personale sau virtuale, a amintit miercuri preşedintele chinez –, însă nu l-a mai văzut pe omologul său american de la un summit în Alaska, în august 2025.

Însă, contrar atmosferei glaciale de la întâlnirea din Alaska, întâlnirile de miercuri şi joi au fost foarte călduroase, marcate de îmbrăţişări şi complimente, iar miliardarul american l-a numit pe omologul său „prietenul meu” la începutul întâlnirii lor bilaterale.

Potrivit agenţiilor ruse de presă, el l-a felicitat pentru munca depusă până şi pe inamovibilul purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Sancțiunile europene, amintite

Departe de distrugerile provocate zilnic în conflictul din Ucraina, Vladimir Putin, pe numele căruia Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare, a dispus la Shenzhen de o arenă inedită pentru a denunţa sancţiunile occidentale.

Aceste sancţiuni, a declarat el, nu au reuşit să „distrugă” economia rusă, care se află, cu toate acestea, în bernă, ci au contribuit, în opinia sa, la dificultăţile economice şi bugetare „umilitoare” ale Uniunii Europene (UE).

O rară voce critică la Shenzhen, premierul canadian Mark Carney a dat asigurări în faţa unor jurnalişti că sancţiunile impuse Moscovei vor fi consolidate „atât timp cât va continua războiul”.

Donald Trump, care s-a apropiat şi mai mult de omologul său rus în ultimele săptămâni, a repetat pur şi simplu că vrea să acţioneze împreună cu Beijingul pentru a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial, în timp ce europenii au fost marginalizaţi la ultimele negocieri diplomatice.

Până la intrarea în funcţie, în ianuarie, a noului Congres american, majoritar democrat, fără îndoială mai ofensiv cu Rusia, preşedintele american urmează să găzduiască în decembrie, la Miami, un summit al puterilor din cadrul G20, la care l-a invitat pe Putin.

Liderul de la Kremlin s-ar putea întâlni atunci cu mai mulţi lideri europeni.

Reuniunea de joi „nu vrea să însemne, evident, că toate cererile şi toate dorinţele” Moscovei „vor fi satisfăcute”, apreciază analistul rus Konstantin Kalacev.

Însă, în planul imaginii, întâlnirea este în profitul participanţilor.

„În Rusia, de exemplu, se va spune, după această întâlnire, că Rusia face parte dintre ţările-cheie de pe scena mondială, spre deosebire de ţările din UE”, apreciază el.