Modifica setarile cookie
Toate categoriile

S-a dublat numărul românilor care își cer falimentul personal. Cum pot să scape datornicii de orice executare silită

Your browser doesn't support HTML5 video.

Numărul românilor care și-au declarat insolvența s-a dublat anul trecut în comparație cu 2021. Este cel mai mare înregistrat în țara noastră de când a intrat în vigoare legea falimentului personal.  

Se califică cei care au datorii de cel puțin 15 salarii minime pe economie, adică în jur de 45.000 de lei. Odată începută procedura, orice executare silită este suspendată și nu se mai pot adăuga penalități sau comisioane.

Un bărbat de 50 de ani din Constanța, tată a doi copii, și-a declarat falimentul personal printr-o sentință judecătorească. Nu a mai reușit să achite creditele.

S-a împrumutat la bancă de zece ori ca să își țină pe linia de plutire firma. Apoi, a luat și de la cunoștințe bani și a ajuns la datorii totale de peste 60.000 de lei.

Datornic: ”Eram înglodat în datorii. Multe și sume mari la multț creditori, firme de recuperări. S-au verificat creditele, s-au verificat bunurile și s-a dat descărcarea de creanțe”.

Citește și
credit
De la 1 iunie, romanii vor putea intra in faliment. Ce inseamna insolventa personala si cum ii ajuta pe datornicii la banci

La fel ca el au procedat alte 88 de persoane. Mai mult decât dublu prin comparație cu 2021. Dintre aceste dosare, până acum au fost aprobate 63. Și numărul celor care au cerut consiliere a urcat de patru ori, la peste 800 anul trecut. Cea mai mare sumă pentru care s-a depus vreodată cerere a fost de 12 milioane de lei.

Procedura falimentului personal are trei tipuri de aplicare

Ruxandra Badea, director Direcția de Insolvență a Persoanelor Fizice, ANPC: ”Cele mai multe cereri sunt depuse de către persoane care nu își mai pot plăti ratele la bănci, la diferite IFN-uri”.

Își pot cere insolvența și cei care au datorii la instituții publice, la alte persoane sau la furnizori de servicii.

Solicitările se depun la Protecția Consumatorului, iar procedura ar trebui să dureze aproximativ 30 de zile. În acest timp, cel care cere insolvența aduce mai multe documente, o comisie analizează dosarul, iar la final îl aprobă sau îl respinge.

În cazul aprobării cererii, urmează procedura în sine. În funcție de persoană, sunt trei tipuri. Una implică un plan de rambursare, a doua lichidarea unor active deținute de persoana în cauză, iar a treia este dedicată pensionarilor.

Bogdan Blaj, avocat: ”Cel mai important efect al procedurii insolvenței persoanei fizice ar fi suspendarea tuturor măsurilor de executare silită. Pe parcursul derulării procedurii, nu mai curg nici dobânzile, penalitățile și majorările de întârziere aferente obligației principale de plată”.

Legea falimentului personal a intrat în vigoare în 2018, dar numărul celor care aplică este încă mic.

Lucian Fanea, economist: ”Unul din motive ar fi pragul pentru care o persoană poate să își ceară falimentul personal. Care anul acesta acest prag este de 45.000 de lei. Aceasta înseamnă că o persoană poate să ceară falimentul doar când are datorii mai vechi de 90 de zile peste 45.000 de lei, ceea ce este o sumă destul de mare”.

Nu pot să ceară falimentul personal: persoanele condamnate definitiv pentru evaziune fiscală sau infracțiuni contra patrimoniului, cei care sunt apți de muncă, dar nu au căutat un loc de muncă sau persoanele concediate în ultimii 2 ani din motive imputabile.

 

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult