Primul român care a intrat în faliment personal. Cum a fost ajutat de autorități

×
Publicitate

A apărut şi primul român intrat în faliment personal. Este un constănţean acuzat că a înşelat sute de oameni vânzându-le apartamente inexistente.

Omul s-a plâns că are un salariu mai mic de 2000 de lei şi datorii de peste 10 milioane de euro, iar instanţa a fost de acord să înceapă procedura de lichidare a bunurilor sale.

Românii care nu mai fac faţă datoriilor, dar nu vor să intre în faliment, ar trebui, cel puţin teoretic, să fie asistaţi de ANPC. Zeci de experţi au fost angajaţi încă de acum un an, au fost plătiţi, dar deocamdată n-au lucrat nici măcar un dosar.

Adrian Roşu ar fi încasat bani pentru 70 de apartamente. Trei le-a terminat, iar pe restul doar le-a început şi le-a abandonat odată cu clienţii care le plătiseră. Oamenii au pierdut zeci de mii de euro sau au rămas datori pe ani mulţi la bănci. Dezvoltatorul s-a plâns, însă, instanţei că nu mai are bani să-şi achite datoriile şi aşa a devenit primul român care ar putea profita de beneficiile falimentului personal.

Decizia nu este definitivă, dar dacă instanţa superioară o va admite şi va deveni definitivă şi irevocabilă atunci acest om de afaceri se va bucura de tergiversarea datoriilor.

La polul opus, cei care vor să intre în insolvență, nu în faliment, sunt lăsaţi de izbelişte. Teoretic, autoritatea naţională pentru protecţia consumatorilor ar trebui să-i ajute cu un plan de rambursare a datoriilor pe 5 ani şi suspendarea temporară a executării silite. Ba chiar, s-au înfiinţat comisii care trebuie să verifice dosarele depuse de oameni, să-i ajute şi consilieze în "lupta" cu băncile sau IFN-urile.

Cel puţin aşa arată planurile pe hârtie. În realitate, deşi încă din iunie anul trecut au fost angajate aproximativ 80 de persoane la nivel naţional să se ocupe de aceste probleme, specialiştii n-au soluţionat niciun dosar. Dar sunt plătiţi pentru asta.

De ce nu ajung oamenii la ei? Simplu. Pentru că nu ştiu de existenţa lor. Nu ştiu de comisii, nici cei care ar trebui să colaboreze cu ele, cum ar fi administratorii de insolvență. Numele lor apar pe listele ANPC-ului.

Asta se întâmplă în condiţiile în care legea insolvenței persoanelor fizice a luat naştere în urmă cu 3 ani, normele de aplicare au apărut de un an, iar din ianuarie 2018 sunt în vigoare.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Cele mai ieftine alimente din UE sunt în România. În ce țări prețurile sunt duble sau triple

reţurile la bunurile şi serviciile de consum variau semnificativ în UE, în anul 2017, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

Premieră în România. Metoda prin care se poate reduce factura la energie electrică

Consumatorii casnici de energie electrică îşi pot schimba furnizorul cu altul care le oferă un preţ mai mic, fără a ieşi din piaţa reglementată.

Motivele pentru care jumătate din mame se întorc mai repede din concediul de creștere a copilului

Peste jumătate dintre părinții care au fost în concediu de creştere a copilului s-au întors mai devreme la lucru, conform statisticilor. 90.000 de mame și tați au început munca înainte să împlinească doi ani copiii.

Recomandări
Telefoanele mobile ar fi contribuit la rezultatele slabe ale elevilor la PISA. Ce reguli au fost introduse în România

Telefoanele mobile și alte instrumente digitale, folosite excesiv, ar putea fi de vină pentru rezultatele proaste ale elevilor la testele internaționale PISA.

Câștigă 7.000 de lei pe lună, dar cumpără mâncare dintr-un magazin social. „Suntem patru membri. Traiul este tot mai greu”

Impulsionate de legea împotriva risipei alimentare magazinele și restaurantele donează tot mai des mâncarea și produsele care nu se vând. 

Război pentru apa din Dunăre. Austria acuză Ungaria că ia prea mult din fluviu pentru centrala nucleară de la Paks

Austria acuză Ungaria că a construit ilegal barajul de pe Dunăre, menit să devieze mai multă apă către centrala nucleară de la Paks. Viena a reclamat lucrările la Bruxelles, în timp ce Budapesta îi transmite să fie mai atentă cu ”problema azbestului”.