Bancă de gene în România, cu peste 10.000 de soiuri. Unele dintre ele au dispărut din piețe

Specialiştii vor să ridice în Buzău, cu 6 milioane de euro, un centru în care să stocheze toate soiurile de legume, plante medicinale şi aromatice, atât din ţară, cât şi din străinătate. Acest lucru se întâmplă deja, de câţiva ani, în Suceava.

La Staţiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău sunt depozitate peste 10 mii de soiuri de legume şi plante medicinale. Dintre acestea, 3 mii sunt ardei şi roşii care au dispărut din pieţe. Specialiştii au recuperat seminţele şi pot fi plantate din nou, însă au nevoie de condiţii speciale de creştere dar mai ales de o bancă de gene.

Costel Vânătoru, cercetător SCDL Buzău: "Nu avem un program naţional de conservare a resurselor genetice naţionale, de aceea s-au pierdut foarte multe soiuri, foarte multe creaţii româneşti au dispărut sau o parte din acestea au ajuns să fie gestionata de alte bănci de gene din lume."

În momentul de față în România exista o singură bancă de gene la Suceava. Există însă şi soiuri modificate genetic ca să reziste la secetă şi dăunători. Acestea provin din staţiunile de cercetare.

Citește și

A spart un magazin, dar înăuntru a găsit doar legume. Ce a furat în final

Silvia Străjeru, director Banca de Gene Suceava: "Avem în colecţie peste 340 de specii, dar cele mai importante sunt cerealele. Pe primul loc este porumbul cu peste 5000 de varietăţi. Cartoful îl păstrăm sub formă de culturi artificiale, în vitro. E un mediu artificial, sub formă de plantula. Avem 93 de genotipuri locale."

Piaţa seminţelor din România este în mare parte privată. De pildă, cercetătorii din Iaşi au analizat peste o mie de soiuri aduse de agricultori, ca să obţină atestate pentru ele.

Relu Cojocariu, director ITCSMS Iaşi: "Fiecare producător trebuie să fie autorizat pentru producerea seminţelor, a prelucrării şi comercializării. Suntem chiar pe primul loc în ţară la floarea soarelui, o suprafaţă mare la porumb pe locul doi apoi celelalte culturi soia, cartof, porumb, răpită."

Specialiştii atrag atenţia că există şi o "piaţă neagră" a seminţelor, pentru care nimeni nu garantează calitatea.

Relu Cojocariu, director ITCSMS Iaşi: "Trebuie să cumpere o sămânţă într-un ambalaj sigilat cu o etichetă şi să solicite un document de calitate şi conformitate a furnizorului."

Pentru probele de seminţe analizate în laborator, producătorii obţin drepturi de autor şi abia apoi pot să îşi vândă marfa atât în ţară, cât şi în străinătate. Pe de altă parte băncile de gene dau gratuit diverse soiuri fermierilor interesaţi.