131 de ani de la moartea lui Eminescu. Slujbă de pomenire la Catedrală
Cu acest prilej, Arhim. Clement Haralam, Eclesiarhul acestui lăcaş, a subliniat că poetul este un mare patriot şi un mare iubitor de neam.
"Eminescu este rudenia noastră, este din neamul nostru românesc, un mare patriot şi un mare iubitor de neam. Iar pe lângă acestea, Eminescu este şi simbolul culturii române. Oamenii de cultură şi învăţământul au partea lor de contribuţie la aceste două momente de sărbătoare din timpul anului: 15 ianuarie şi 15 iunie", a spus arhimandritul, potrivit Agerpres.
El a menţionat că, la finalul slujbei de parastas, săvârşită "în condiţii de restricţie", vor fi prezentate două dintre poeziile lui Eminescu cu un conţinut preponderent de rugăciune, aşezate pe note muzicale, în stil psaltic.
"La rugăciunile de pomenire a poetului, trecut din viaţa aceasta cu nădejdea în viaţa veşnică, pentru a simţi că Biserica Ortodoxă, pe care el a numit-o 'Mama neamului nostru românesc', nu la abandonat, la această rugăciune a Bisericii făcută de slujitorii Catedralei Patriarhale vom adăuga la final, ca un gest de adevărată comuniune şi rugăciune cu poetul, două rugăciuni, creaţii personale ale acestuia din timpul vieţii. Acestea reprezintă o dovadă în plus că Eminescu a fost un om religios şi s-a rugat în viaţă, mai ales Maicii Domnului. Este vorba despre două lucrări sau poezii care se intitulează: 'Răsai asupra mea' şi cealaltă 'Rugăciune' (...), aşezate pe note muzicale, în stil psaltic, bisericesc", a mai spus Arhim. Clement Haralam, Eclesiarhul Catedralei Patriarhale.
În aceeaşi zi, un sobor de preoţi din cadrul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane din Bucureşti a oficiat Sfânta Liturghie în capela Cimitirului Şerban Vodă (Bellu) din Capitală.
Ulterior, la mormântul poetului, s-a săvârşit slujba parastasului.
Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti, două zile mai târziu poetul fiind înmormântat în Cimitirul Bellu.