Președintele Klaus Iohannis avertizează: ”Ne aflăm într-un moment de cotitură”

Aceste declarații au fost făcut la Palatul Cotroceni, unde șeful statului a decorat mai multe insitutții de învățământ, dar și a unor tineri ”promițători”.

Iohannis a spus că România trebuie să evite ”haosul legislativ sau reformele care se anulează reciproc la câțiva ani distanță”.

Aceste afirmații vin chiar în ziua în care ministrul Educației Liviu Pop a anunțat pe Facebook modificarea regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.

De asemenea, președintele a amintit și de ”exodul tinerilor talentați” - motiv pentru care cercetarea de vârf a specialiștilor  români se desfășoară în universități și institute din afara granițelor țării.

Citește și

Liviu Pop, raport la 6 luni de mandat: Noua lege a manualului și stimularea învățământului dual

Discursul președintelui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni:

„Domnule ministru,

Distinși profesori și cercetători,

Dragi elevi și studenți,

Doamnelor și domnilor,

Vă urez «Bun venit!» la Palatul Cotroceni cu prilejul decorării unor vechi instituții de învățământ din România, dar și a unora dintre cei mai promițători tineri cercetători pe care îi are țara noastră. Îmi face o deosebită plăcere să recunosc astăzi meritele dumneavoastră în educația și cercetarea românească.

Se discută încă prea puțin despre învățământ în spațiul public. Totuși, educația și cercetarea sunt două domenii cheie care au contribuit semnificativ la desăvârșirea Marii Uniri din 1918 și continuă să aibă un rol important în modernizarea României.

Mărturie în acest sens stă numărul mare de școli și licee care își sărbătoresc centenarul.

Să nu uităm că înainte de Unire, de-a lungul câtorva decenii, au fost înființate, cu mari eforturi, școli în aproape toate localitățile din Vechiul Regat al României.

Multe dintre unitățile de învățământ prezente aici au fost fondate ca parte a acestui efort de a crește nivelul de cultură, de a reduce rata ridicată a analfabetismului, dar și de a forma cetățeni capabili să ia parte la viața economică și civică a statului.

Măsurile inițiate de ilustrul ministru Spiru Haret au arătat puterea imensă pe care o pot avea reformele susținute, sprijinite pe termen lung de o clasă politică interesată de modernizarea statului.

Astăzi, ne aflăm într-un moment de cotitură similar cu cel existent la începutul secolului trecut. România s-a reintegrat în spațiul cultural și politic european, iar globalizarea ne obligă să oferim elevilor noștri o pregătire comparabilă cu cea existentă în țările dezvoltate de pe mapamond.

Avem nevoie, din nou, de spiritul lui Spiru Haret și de o susținere cât mai puternică a școlii din partea clasei politice.

Direcțiile de reformă necesare pentru școala românească sunt clare, problemele cărora trebuie să le răspundă fiind vizibile în statistici și în numeroase rapoarte interne și internaționale.

Școala trebuie să contribuie la prosperitate și la reducerea inegalității, să formeze absolvenți pregătiți pentru piața muncii și cetățeni activi în viața comunității și în viața statului.

Dezvoltarea educației în baza unei viziuni și a unei strategii este necesară pentru a evita haosul legislativ sau reformele care se anulează reciproc la câțiva ani distanță.

În acest sens, am derulat în ultimii doi ani proiectul «România educată» și am implicat principalii actori din educație în procesul de a identifica fundamentele unei astfel de viziuni și strategii.

Îmi doresc să avem un sistem de educație de calitate, care să ofere fiecărui copil un parcurs clar și predictibil.

Cercetarea trebuie să devină unul dintre pilonii de dezvoltare a României în al doilea său secol de existență, pentru că viitorul nostru este legat de construirea unei economii și a unei societăți bazate pe cunoaștere.

La recentul Consiliu European de la Göteborg s-a adus în discuție europenizarea accelerată a mediului universitar, inclusiv a cercetării, prin crearea de rețele europene de universități.

Pentru a deveni un partener puternic în cadrul unor astfel de consorții, mediul universitar românesc trebuie să contribuie cu activități de cercetare de calitate și deschidere spre cooperare.

Din nefericire, exodul tinerilor talentați face acest efort adesea dificil, o bună parte din cercetarea de vârf a cercetătorilor cu cetățenie română derulându-se în universități și institute din afara granițelor țării.

Suntem cu atât mai mult recunoscători celor care au ales să își desfășoare activitatea în universitățile românești, contribuind prin renumele și efortul lor personal la continuarea unei tradiții bogate de activitate științifică.

Dragi invitați,

Vreau să închei prin a vă mulțumi pentru prezența dumneavoastră astăzi, aici.

Vă invit să continuăm împreună drumul către o Românie educată și inovatoare, care își sărbătorește cel de-al doilea secol de existență prin acordarea importanței cuvenite educației și educatorilor.

Vă doresc succes în activitatea dumneavoastră și vă doresc ca vârsta venerabilă a unităților școlare pe care le reprezentați să reprezinte doar o mică parte din începutul existenței acestor universități. Vă doresc mult succes și fie ca anul Centenar 2018 să fie un an bun pentru educația și pentru cercetarea românească!”