Iohannis a reclamat la CCR înființarea Institutului Levantului, condus de Emil Constantinescu

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 117/2017 privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului a fost transmisă de Parlament spre promulgare Președintelui României în data de 11 martie 2020.

Iohannis afirmă că această lege contravine unor norme și principii constituționale. Unul dintre motive ar fi faptul că nu se justifica urgența adoptării unui astfel de act normativ prin OUG.

”În cazul de față motivele enunțate de inițiatorii actului normativ nu sunt de natură să justifice o situație extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată sau realizată pe calea procedurii obișnuite de legiferare.”

De asemenea, potrivit comunicatului, Legea de aprobare a OUG nr. 66/2019 a fost adoptată cu încălcarea art. 117 alin. (3) din Constituție, care prevede că, în situația înființării unei autorități administrative autonome, Camera Deputaților este Cameră de reflecție, iar Senatul este Camera decizională.

Citește și

Iohannis: ”Lucrurile vor fi mai grave”

În luna februarie a acestui an, Uniunea Salvaţi România a depus o propunere legislativă de desfiinţare a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului (ISACCL), ”înfiinţat în 2017, în timpul guvernării PSD, la solicitarea expresă a fostului preşedinte Emil Constantinescu, actualul conducător al ISACCL”.

”La fel ca majoritatea instituţiilor înfiinţate în favoarea şi pentru prestigiul unei persoane sau grup politic, Institutul Levantului nu a avut niciodată o misiune clară, un obiect de activitate prin care să aducă o contribuţie originală în societatea românească - prin chiar atribuţiile din actul de înfiinţare, ISACCL parazitează, de fapt, competenţele şi activitatea Institutului Naţional al Patrimoniului, a institutelor de istorie ale Academiei şi a altor instituţii de tradiţie cu responsabilităţi în materie de cercetare şi arheologie. Asta, fără să poată forma experţi, fără să genereze plus-valoare în cercetare ori în producţia de know-how pentru secolul al XXI-lea şi deturnând resurse necesare ale instituţiilor specializate.

E greu să conteşti caracterul de sinecură al unei instituţii unde, din subvenţia de 4,8 milioane de lei, în 2019, 3,4 milioane de lei s-au dus pe salarii, iar veniturile proprii au reprezentat 100.000 de lei. După ce, în 2018, veniturile proprii reprezentaseră 20.000 lei pe tot anul.

Un referent cu studii medii de la Institutul Levantului avea în 2019 un salariu brut de 4.048 de lei, în timp ce grila de salarizare unică prevede ca un cercetător ştiinţific III dintr-un institut de cercetare al Academiei Române să ajungă abia în 2022 la 4.216 lei brut.

Salariul de bază de 8.356 lei brut al directorului adjunct al ISACCL a fost, în 2019, aproape cât va ajunge cel al unui director adjunct de cercetare de la Academie în 2022 (8.949 lei). Există doar nouă cercetători ştiinţifici printre cei 36 de angajaţi ai Institutului Levantului.

Bugetul ISACCL se duce preponderent pe salarii pentru personal administrativ, în 2019 fiind destinaţi studiilor şi cercetărilor 80.000 lei (pe an) - mai puţin decât cei 100.000 lei pentru obiecte de inventar sau cei tot 100.000 de lei pentru mobilier şi birotică.

În aceste condiţii, USR consideră nu doar că raţiunea existenţei acestui Institut nu se justifică, dar şi că, în condiţiile precarităţii de finanţare a cercetării în România, alocările bugetare necesare ISACCL devin pierderi reale pentru cercetarea autentică în domeniu” - se arată într-un comunicat al USR, citat de Agerpres.