După cutremurele din Turcia și Siria, Ciucă cere urgentarea Planului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic

"Sunt convins că pentru fiecare dintre cetăţenii români imaginile din Turcia au trezit amintiri dureroase legate de ceea ce s-a întâmplat în România în anul 1977. (...) În acest moment, există două planuri de reabilitare seismică. Este vorba despre un plan naţional de consolidare a clădirilor care se derulează prin Ministerul Dezvoltării, care are un buget de aproximativ 700 de milioane, 200 de milioane sunt bani de la bugetul de stat, credite bugetare şi, desigur, 500 de milioane credite de angajament, iar cea de-a doua linie este cea asigurată prin implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În programul Valul Renovării discutăm de peste 500 de milioane de euro", a declarat Ciucă, la începutul şedinţei de miercuri a Guvernului, potrivit Agerpres.

El a subliniat că în derularea acestor programe cetăţenii nu vor fi obligaţi să contribuie financiar şi a solicitat creşterea ritmului de implementare.

"Toate se vor desfăşura prin fonduri bugetare, de la stat, şi din fondurile europene, iar la nivelul Ministerului Dezvoltării, în acest moment, sigur, este o măsură reactivă şi de fiecare dată avem această tendinţă ca atunci când se întâmplă ceva să avem o reacţie de moment. Ulterior, lucrurile, din păcate, se temporizează, pentru că starea clădirilor, nu doar din Bucureşti, ci la nivelul întregii ţări, mă refer aici nu numai la clădirile aparţinând instituţiilor de stat, ci la toată infrastructura, s-a deteriorat în timp şi este momentul, mai mult ca oricând, (...) ca acest plan să poată să înceapă să producă efecte. Iar pentru aceasta, vă rog să-mi prezentaţi în şedinţa de Guvern următoare măsurile pe care le puteţi lua la nivelul ministerului, împreună cu celelalte instituţii, astfel încât să accelerăm implementarea acestui plan", a transmis prim-ministrul.

Secretarul de stat Marin Ţole, reprezentantul MDLPA la şedinţa de Guvern, a prezentat câteva elemente despre stadiul aplicării măsurilor privind consolidarea clădirilor cu risc seismic.

Citește și

Scenariu sumbru pentru România în cazul unui cutremur similar celui din 1977. Peste 42.000 de oameni ar muri

"Aplicaţiile sunt pe platforma Ministerului Dezvoltării; s-au făcut, deja, accesări pe marginea acestor programe. (...) Acestea cuprind nu numai clădirile rezidenţiale, dar şi clădirile publice şi în special clădirile care sunt şcoli, spitale, grădiniţe. Avem şi o parte de a simplifica mecanismul de sesizare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Avem şi o evaluare vizuală, adică cine este specialist, inginer constructor sau cineva care are legătură, diriginte de şantier din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale şi consideră că aceste clădiri pot fi expertizate tehnic, se vine cu expertizarea tehnică, ca să nu se facă plăţi în plus. Drept pentru care am căutat ca toate clădirile cu risc seismic 1 şi 2 să poată fi expertizate şi să poată fi accesate, ca ulterior să intervină statul român prin finanţări", a afirmat Ţole.

În completare, şeful Executivului a subliniat din nou importanţa realizării practice a proiectelor de consolidare a clădirilor.

"Sigur, sumele nu sunt acoperitoare, există mii, poate zeci de mii de clădiri cu nevoi de consolidare. Sunt convins că în dialogul pe care îl veţi avea cu autorităţile locale veţi identifica şi alte soluţii pe care să putem să le analizăm în vederea implementării unor decizii imediate. Şi, cel mai important, pentru că, practic, am făcut această precizare nu doar pentru a sublinia ceea ce este în momentul de faţă în partea de proiect de implementare, ci, efectiv, realizarea practică. Aici sunt cele mai mari probleme ale noastre. Discutăm, planificăm, iar când vine vorba de transpunerea în practică de fiecare dată se găsesc justificări prin care se temporizează întreaga activitate. De aceea cred că suntem unde suntem astăzi, pentru că nu a existat o coerenţă a implementării tuturor deciziilor care au fost luate în acest sens", a explicat Nicolae Ciucă.