Mistreții radioactivi din Germania. A fost rezolvat misterul care a uluit oamenii de știință

Bavaria, în sud-estul Germaniei, a fost puternic lovită de contaminarea radioactivă după ce centrala nucleară de la Cernobîl a explodat în aprilie 1986, trimițând contaminanți mortali în mare parte din Europa, scrie News.com.au.

Mulți locuitori și numeroase animale au primit doze de radioactivitate din cauza exploziei, iar mare parte din necuvântătoare au fost ucise din cauza temerilor că vor răspândi contaminanții.

În anii care au urmat, nivelurile de radioactivitate la speciile de animale care au fost expuse au scăzut semnificativ – cu excepția mistreților bavarezi.

De fapt, porcii mistreți din Bavaria erau atât de radioactivi, încât misterului care îi însoțea i s-a dat propriul nume, „paradoxul mistreților”.

”Paradoxul mistreților”, explicat prin apetitul mistreților pentru trufe

Unele materiale radioactive persistă în mediu foarte mult timp. Persistența lor este măsurată în timpi de înjumătățire, adică timpul necesar pentru ca nivelurile de radioactivitate ale unui material să se reducă la jumătate.

Cesiu-137, de exemplu, este asociat cu reactoare nucleare precum cel de la Cernobîl și are un timp de înjumătățire de aproximativ 30 de ani. Cesiu-135, care este asociat cu exploziile de arme nucleare, are un timp de înjumătățire de 2,3 milioane de ani.

Radioactivitatea mistreților bavarezi a fost pusă inițial pe seama contaminării ca urmare a exploziei de la Cernobîl, dar exista o problemă.

Timpul de înjumătățire al cesiului-137 înseamnă că radioactivitatea porcilor ar fi trebuit să se reducă substanțial. Dar, la 37 de ani de la Cernobîl, nu a făcut-o.

Se pare însă că mistreții bavarezi continuă să rămână radioactivi datorită apetitului lor pentru trufe, care au fost la rândul contaminate în urma testelor de arme nucleare din Războiul Rece.

Mistreții din Bavaria au rămas radioactivi și acum

Într-un studiu publicat în Environmental Science and Technology, oamenii de știință au descoperit că în spatele ”paradoxului mistreților” se află precipitațiile nucleare din Războiul Rece, materialul radioactiv atât de la Cernobîl, cât și de la testele de arme nucleare acumulându-se în ciuperci, inclusiv trufe.

Femelele de mistreți au o atracție puternică pentru trufe, deoarece secretă același hormon sexual ca și porcii masculi. Oamenii de știință cred că acele trufe contaminate, săpate și mâncate de mistreți, au continuat să hrănească radioactivitatea mistreților chiar și atunci când testele nucleare au încetat.

Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au analizat carnea a 48 de mistreți din 11 districte bavareze între 2019 și 2021, utilizând raportul dintre cesiu-135 și cesiu-137 pentru a determina sursa de radioactivitate.

Raporturile dintre acești doi izotopi sunt specifice fiecărei surse de radiații, formând o amprentă digitală unică pe care cercetătorii o pot folosi în analiză - un raport ridicat de cesiu-135 și cesiu-137 indică radioactivitate din cauza exploziilor de arme nucleare, în timp ce un raport scăzut sugerează radioactivitate din cauza reactoarelor nucleare.

Radiațiile de la Cernobîl și ale armelor nucleare au fost absorbite de trufele din pământ

Cercetătorii au comparat amprentele izotopice ale cărnii de mistreț cu cele ale probelor de sol de la Fukushima și Cernobîl, precum și din țesutul pulmonar istoric uman colectat în Austria. Țesutul pulmonar a fost prelucrat în anii 1960 și a dezvăluit semne ale amprentei izotopice lăsate de testarea armelor nucleare în timpul Războiului Rece.

Ei au descoperit că 88% din probele prelevate au depășit limita germană pentru cesiu radioactiv, iar 10-68% din contaminare a provenit din testarea armelor nucleare. Contaminanții atât de la testul de arme, cât și de la dezastrul de la Cernobîl s-au infiltrat adânc în pământ și au fost absorbiți de trufele subterane, explicând ”paradoxul mistreților”.

Cercetătorii spun că descoperirile lor au arătat că impactul pe termen lung al testării armelor nucleare a fost de amploare și prost înțeles.

„Acest studiu ilustrează faptul că deciziile strategice de a efectua teste nucleare atmosferice în urmă cu 60-80 de ani încă influențează mediile naturale îndepărtate, fauna sălbatică și o sursă de hrană umană astăzi”, au scris autorii studiului.