Decizie de ultimul moment luată de Rusia după ce România nu a permis delegaţiilor ruse și belaruse să participe la OSCE

Decizia vine după ce România a interzis delegaţiilor din Rusia şi Belarus să participe la sesiunea anuală a organizaţiei, desfăşurată la Bucureşti în perioada 29 iunie - 3 iulie.

Documentul adoptat de Duma de Stat va fi trimis, printre altele, AP OSCE şi ONU, precizează agenţia oficială rusă TASS.

Anterior, declaraţia fusese adoptată de Consiliul Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus.

Preşedintele Senatului României, Nicolae Ciucă, a declarat sâmbătă, în deschiderea celei de-a 31-a Sesiuni Anuale a Adunării Parlamentare a OSCE, găzduită de Parlamentul României, că autorităţile române au decis să nu permită participarea delegaţiilor Federaţiei Ruse şi Belarusului la această reuniune. „Misiunea noastră este securitatea şi cooperarea. Cine subminează în mod activ şi deliberat securitatea în Europa, nu poate avea pretenţia să participe la această Adunare”, a punctat Ciucă.

Preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, Viaceslav Volodin, a reacţionat la Moscova declarând că refuzul vizelor pentru delegaţia rusă are legătură cu "frica de adevăr". La rândul său, preşedinta Consiliului Federaţiei, Valentina Matvienko, a însărcinat Comisia pentru afaceri externe să pregătească pentru sesiunea plenară a parlamentului rus din 3 iulie un proiect de decizie privind suspendarea participării delegaţiei ruse la lucrările AP OSCE. Ea a subliniat că, simultan cu decizia privind suspendarea participării la lucrările Adunării, va fi luată o decizie privind suspendarea plăţilor efectuate de Federaţia Rusă către AP OSCE, notează TASS.

În declaraţia adoptată miercuri, parlamentarii ruşi constată că apelurile repetate adresate către conducerea AP OSCE şi membrilor săi de a reveni la un dialog interparlamentar egal rămân fără înţelegere şi răspuns adecvat.

Documentul subliniază că abordările discriminatorii părtinitoare, standardele duble şi rusofobia totală, precum şi lipsa dorinţei de a se angaja în discuţii de fond, sunt dovezi ale degradării extreme a AP OSCE ca mecanism de cooperare interparlamentară, arată TASS.

Deputaţii şi senatorii ruşi subliniază faptul că, timp de mulţi ani, AP OSCE a ignorat problemele legate de încălcarea drepturilor minorităţilor naţionale din Ucraina şi statele baltice, precum şi libertatea de comunicare şi educaţie în limba maternă şi hărţuirea şi uciderea jurnaliştilor care adoptă o poziţie diferită de cea a Bruxelles-ului şi Washingtonului. În opinia parlamentului rus, AP OSCE nu acordă atenţie glorificării blasfemiatoare a naziştilor şi a complicilor lor.

Totuşi, senatorii şi deputaţii ruşi îşi declară disponibilitatea de a reveni la lucrările Adunării, cu condiţia ca „abordările rusofobe şi discriminatorii” în rezolvarea problemelor presante ale securităţii europene să fie reconsiderate. De asemenea, ei îşi exprimă speranţa că forţele „sensibile” din Adunare vor da dovadă de voinţa necesară pentru a rezolva criza politică şi ideologică din spaţiul OSCE, în interesul păcii şi stabilităţii pe continent.