Două sute de străzi din Capitală nu sunt asfaltate. Sute de mii de oameni, afectați de lipsa infrastructurii

S-au mutat în case şi în blocuri noi, dar fac slalom printre noroaie, bălţi şi gunoaie şi, aşa cum aţi văzut, când plouă e dezastru. Infrastructura nu a ţinut pasul cu dezvoltarea imobiliară, astfel ca aproximativ două sute de străzi sunt în prezent neasfaltate. Oraşul pare condamnat la înapoiere, de autorităţile indiferente.

Urmăriţi un reportaj marca Inspectorul Pro, realizat la câţiva paşi de centrul Capitalei.

Bine aţi venit în Bucureşti, capitală europeană din 2007! Anul Centenarului ne surprinde printre noroaie şi mocirlă, într-o metropolă în care două sute de străzi nu sunt încă asfaltate. Paradoxal, în acelaşi oraş se ridică în acest moment blocuri şi birouri în valoare de 360 de milioane de euro.

În 2018, cele mai multe locuinţe vor fi gata în Sectorul 6, potrivit datelor Coldwell Banker. Drumul Belşugului străbate o zonă aflată în plin avânt imobiliar. Fără asfalt şi iluminat public, această stradă de 768 de metri lungime s-a transformat, de-a lungul anilor, într-un simbol al neputinţei administraţiei locale.

Citește și

Ce conține de fapt parizerul de pasăre. Inspectorul PRO a analizat mezelurile din magazine

Într-un clip electoral din 2016, Gabriel Mutu, actualul primar al Sectorului 6, constată că Drumul Belşugului este o bătaie de joc

În martie anul acesta, drumul arată la fel. Poate chiar mai rău. Pentru că în zonă se contruiesc blocuri noi, iar utilajele dezvoltatorilor lasă urme adânci în drumul de pământ. Nu îi controlează nimeni şi nicio autoritate nu îi amendează.

Reporter: "V-aţi muta acum acolo?"

Gabriel Mutu: "Nu, sunt sincer, nu. Dacă ar fi să aleg între a plăti 5 mii de euro în plus în altă zonă pentru un apartament cu două camere aş face efortul şi aş cumpăra în altă parte pentru că sunt conştient că Primăria nu poate face aceasta investiţie în următorii doi ani doi ani şi jumătate".

Reporter: "De ce nu s-a făcut până acum?"

Gabriel Mutu: "Este greu de spusm dezinteres"

Conform normelor de urbanism, ca să fie asfaltată, strada ar trebui să aibă o anumită lăţime. Pentru asta este nevoie ca proprietarii din zonă să doneze domeniului public bucăţi din terenul lor.

Cei mai mulţi au făcut-o, dar câţiva sunt ori de negăsit ori refuză să o facă, sperând că vor primi despăgubiri de la administraţie. Problema a fost transferată la Primăria Capitalei, care poate trece acum la exproprieri în interes public. Până atunci, edilul susţine că va…încerca să acopere stradă cu pietriş.

Gabriel Mutu: "Dacă noi vom avea în 8 luni maxim exproprierile făcute, putem intra în procedura de licitaţie care se poate duce până la un an şi jumătate. Asta este procedura prevăzută de lege."

În ciuda acestui haos, Primăria continuă să acorde autorizaţii de construire în zona pentru că, susţine edilul, nu are arme legislative cu care să îi oprească pe dezvoltatori. Şi uite aşa apar blocuri noi lângă drumuri vechi.

Peste 20 sunt de pământ. Toate aceste uliţe nu au nicio şansă ca în următorii 2-3 ani să fie reabilitate. Valea Largă este una dintre ele. Când plouă, oamenii merg pe garduri. Iar astfel de probleme sunt în tot Bucureştiul.

Peste 14.000 de locuinţe se afla în acest moment în diverse stadii de dezvoltare în Bucureşti şi împrejurimi, aceasta fiind cea mai mare valoare înregistrată din istoria modernă a pieţei rezidenţiale locale - potrivit datelor Coldwell Banker România. Cum vor gestiona primarii aceasta extindere fără precedent este greu de imaginat având în vedere că acum mii de bucureşteni trăiesc la capătul civilizaţiei.

Gabriel Mutu: "Noi nu putem ţine pasul cu ceea ce se întâmplă pe zona de dezvoltare imobiliară. Nu putem face străzi aşa cum construiesc dezvoltatorii. Nu avem bani, procedurile pe care noi le urmăm sunt mult mai complicate şi mai greoaie"

Indiferent de anotimp, când ajungi într-un cartier aflat în plină dezvoltare ai impresia că eşti la capătul pământului. În ultimii trei ani, primăriile au dat autorizaţii de construire pe bandă rulantă. Poate autorităţile noastră ar trebui să urmeze modelul altor capitale europene. În Viena şi de Berlin, autorizaţiile nu se eliberează dacă infrastructura nu este gata. Mă refer la străzi asfaltate şi utilităţi.

În Sectorul 3, pe o fostă platforma industrială, în apropiere de Autostrada Soarelui, se dezvoltă un adevărat cartier. Titanul nou, îi zic cei din zonă. Mii de apartamente sunt în construcţie acolo. Preţul pe metru pătrat util variază între 800 şi 1000 de euro. Dezvoltatorii vorbesc despre o "zonă care te va uimi prin imagine şi grad ridicat de confort". Promit spaţii verzi şi locuri de joacă.

Dar şi acces facil către mijloacele de transport în comun. Iată cum arată zona, în realitate, în urmă cu câteva săptămâni. Ansamblurile de blocuri se construiesc mărginite de foste drumuri agricole. Au doar patru metri lăţime, sunt de pământ şi lipsite de canalizare pluvială.

Amăgiţi de promisiuni, mii de oameni au cumpărat o locuinţă în acest cartier, încă din faza de proiect. Nu e de mirare având în vedere că fondurile prin Prima Casă se epuizează rapid. Iar cererea de apartamente noi este mai mare decât oferta. În Capitală, 80 la sută dintre noile locuinţe se contractează înainte de a fi gata.

Robert Negoiță este primar al Sectorului 3 din 2012. Acest cartier din Titan s-a dezvoltat sub semnătură lui. Ca să treacă la asfaltare, edilul spune că are nevoie de planul urbanistic zonal, care stabileşte, în detaliu şi cu reguli stricte, cum va arăta fiecare stradă. PUZ-ul a fost elaborat de Primărie, dar nu a primit avizul Ministerului Culturii.

Robert Negoiță: "Ne-au spus că trebuie să facem noi situaţia tuturor monumentelor şi siturilor arheologice din Sectorul 3, o chestiune pe care nu o putem face noi, nu avem legătura cu ea. Într-adevăr sunt monumente istorice în Sectorul 3, dar noi nu propunem să se umble pe ele, nu are nicio legătură cu puz-ul nostrum. Am înţeles că este o muncă elaborată care durează ani de zile dar nu este necesar în etapa asta. În mod normal dânşii ar fi trebuit să aibă documentaţia pe care ne-o cer nouă. E un maxim abuz şi o fac pentru că le permite legea"

Ministerul Culturii susţine însă că a transmis deja Primăriei Sectorului 3 informaţiile necesare completării documentaţiei cerute de Comisia Națională a Monumentelor Istorice astfel încât planul urbanistic zonal să fie aprobat.

Şi uite aşa cetăţenii, plătitori de taxe şi impozite, se simt încă o dată prinşi într-un ping pong între administraţiile locale şi cele centrale, care îşi pasează responsabilitatea fără nicio jenă şi dau vina pe reglementările legislative

Primarul Negoita susţine că va da în judecată Ministerul Culturii şi că reglementările trebuie schimbate.

Reporter: "Cine ar trebui să schimbe aceste reglementări".

Robert Negoiță: "Scrie în Constituţie cine poate să le schimbe nu vreau să vă mai spun şi eu. Este tendinţa a tot ce înseamnă instituţie de stat să frâneze, aici nu trebuie să întreprinzi nimic ca instituţia de la sine frânează"

Cum Robert Negoiță face parte din partidul aflat la guvernare, stă şi în puterea lui să demareze o schimbare legislativă, care să aducă normalitate şi civilizaţie.

Cum de altfel sta în puterea tuturor politicienilor - care dau vina pe legi şi proceduri - să schimbe ceva, atunci când se împotmolesc. Cu atât mai mult cu cât, în anul Centenarului, continuăm să ne trăim viaţa în noroaie, la doar câţiva km distanţă de cei responsabili de dezvoltarea acestei ţări.