Un oficial al BNR le cere băncilor "să renunțe la reglementările fără suflet"

Asta este părerea mai multor specialiști, potrivit Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

Judecătorii ar putea avea și ei un rol important în rezolvarea disputelor dintre consumatori și bănci, pe cale amiabilă, spune Valeriu Stoica, fost ministru al Justiției.

Crește apetitul băncilor pentru rezolvarea problemelor consumatorilor

Până la jumătatea lunii iunie, numărul negocierilor dintre consumatori și bănci este cu 40% mai mare decât în perioada similară a anului trecut. Peste 300 de cereri au fost acceptate de bănci pentru negociere, față de 213 în aceeași perioadă din 2021. În 225 de cazuri anul acesta negocierile s-au încheiat cu împăcarea părților, față de 187 în 2021, o creștere cu 20% a cazurilor finalizate cu succes.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: "Rolul CSALB este posibil să crească în perioada următoare, pe fondul dificultăților pe care le vor întâmpina consumatorii în plata ratelor către bancă. Dacă în 2020 pandemia a dus la creșterea șomajului, iar mulți oameni nu aveau bani să plătească ratele, în 2022, chiar dacă oamenii au economisit bani, aceștia nu mai sunt suficienți. Noi, la Banca Națională a României, am spus întotdeauna că este necesar ca băncile să se aplece asupra fiecărui dosar, caz cu caz, și să fie limitate pe cât se poate variantele 'a grămadă', standardizate, într-o reglementare fără suflet. Pe de altă parte, este nevoie de mai multă empatie și grijă pentru client. De pildă, fiecare bancă, fiecare IFN are pe site un număr de telefon pentru relația cu consumatorii. De foarte multe ori, ca să intri în legătură cu un operator de la banca respectivă trebuie să ai o răbdare de fier. Când se adresează CSALB, mulți dintre consumatori au nevoie și să ventileze aceste nemulțumiri, să spună care e problema lor, ce anume li s-a întâmplat, iar în cadrul Centrului au parte de o interfață umană. Din acest motiv această modalitate de soluționare aternativă a unui litigiu între un consumator și o instituție financiar bancară creează punți, creează încredere".

"Oamenii nu trebuie să fie pesimiști, ci precauți"

La rândul său, Florin Dănescu, președinte executiv Asociația Română a Băncilor, a afirmat: "Noi, băncile, venim după o perioadă în societatea românească în care abordarea legislativă a fost extrem de densă și nu de puține ori adversă economiei de piață. Asta a făcut ca băncile să se închisteze, să aibă o abordare instinctivă de protecție. Perioada aceasta dificilă poate fi abordată în primul rând printr-o informare riguroasă din partea consumatorilor. Informația stă la dispoziția noastră, fiecare trebuie să o procurăm și să o înțelegem. În situația inflației, a războiului de lângă noi, oamenii trebuie să fie precauți, nu pesimiști. Să se gândească la faptul că veniturile lor ar putea să scadă, prețurile să crească foarte mult, iar ratele vor diminua și mai mult veniturile viitoare. În acest context dificil, băncile trebuie să ofere siguranță nu doar celor care iau credite, ci și celor care au depozite și fac economii. 90% din resursele băncilor sunt atrase de la deponenți. În România avem 10 milioane de deponenți cărora le oferim siguranță, iar în privința depozitelor din bănci nu au fost emoții și nici nu vor fi. Pe partea cealaltă avem 1,2 milioane de debitori care cer și ei siguranță într-un viitor total impredictibil".

"Judecătorii să întrebe părțile dacă au apelat mai întâi la CSALB"

Fost ministru al justiției, Valeriu Stoica, în prezent conciliator onorific CSALB, le-a transmis judecătorilor: "Poate că primul lucru pe care trebuie să îl facă judecătorul în cazul unui proces între un consumator și o bancă este să întrebe părțile dacă au căutat soluționarea amiabilă, prin intermediul CSALB. Ar fi suficient ca judecătorii să aplice un principiu general: să găsească mai întâi posibilitatea unei soluții negociate, ceea ce e și în avantajul judecătorului pentru că se scurtează procesul și scapă de administrare de probe, audiere de martori, analiză de probe, evaluare de probe. Iar la sfârșit părțile ar putea să fie supărate că judecătorul nu a înțeles bine faptele, nu a aplicat bine legea.

Prin înțelegere, oamenii economisesc resurse: resurse psihice, pentru că pe măsură ce escaladează conflictul, iar tensiunile devin mai mari, consumul psihic crește. După aceea este economia de resurse financiare și, nu în ultimul rând, există un cost în timp care, până la urmă, înseamnă și un cost în bani".