După creșterea bazată pe consum, pe datorie, vine și nota de plată. Experți: ne așteptăm ca TVA să crească, pentru început

Potrivit datelor de la Statistică, consumul a crescut cu opt procente față de aceeași perioadă a anului trecut. Avansul a fost susținut de comerțul cu bunuri nealimentare și mai puțin de banii pe care îl cheltuim pentru mâncare.

Femeie: Cam de două, trei ori pe săptămână. Destul de des. Reporter: Ce cumpărați? Femeie: Cosmetice, haine, fuste, rochii, bluze, pantaloni, sacouri. Reporter: Aveți un buget? Femeie: Îl mai depășesc.

La prânz, într-un centru comercial, aproape fiecare client avea o pungă de cumpărături în mână.

Tendința de a face mai multe cumpărături decât anul trecut este confirmată de datele de la Statistică: de la începutul anului, în fiecare lună, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în rândul produselor nealimentare.

Citește și

TVA ar putea crește de la începutul anului următor. Care ar fi persoanele cele mai afectate

De la îmbrăcăminte și încălțăminte până la produse de cosmetică, electronice sau electrocasnice, comerțul cu aceste bunuri a crescut cu peste 13,7 la sută în primele opt luni ale anului.

Știrile ProTV.ro a atras atenția, recent, că dată fiind creșterea economică din ce în ce mai fragilă, spre „marja de eroare” deși consumul a fost puternic stimulat, pe datorie, prin majorările de pensii și de salarii ale bugetarilor rezultă un adevărat dur: România stimulează, de fapt, alte economii, pentru că acest consum pe datorie este de import. România susține, prin noi datorii, locuri de muncă și salarii din alte state.

Femeie: „Haine pentru mine, haine pentru copil, accesorii. Nu-mi fac un buget anume, din păcate, spre rușinea mea”.

Cu o creștere mai mică de peste 4 procente, vânzările de produse alimentare au susținut și ele consumul. Pe ultimul loc, cu un avans de 3,6 la sută, s-au clasat vânzările de carburanți.

Cum industria nu a înregistrat performanțe prea mari în acest an, iar investițiile private sunt încă insuficiente, consumul a fost principalul motor al economiei.

Potrivit datelor de la Statistică, în prima jumătate a acestui an, creșterea economică a fost de doar 0,7% din PIB față de perioada similară a anului trecut. Sub așteptările analiștilor, care estimau un avans mai mare al economiei românești. Și bugetul pe acest an a fost fundamentat pe un avans de 3,4 la sută din PIB.

Pentru ca suntem dependenți de economiile europene, iar Germania nu și-a revenit încă, țara noastră va fi și mai vulnerabilă la orice șoc anul viitor.

Alexandra Smedoiu, președinte CFA România: ”Trebuie să ne gândim deja la măsurile pentru anul următor. Dacă ne uităm la componența veniturilor fiscale, aș spune că cel mai probabil este o creștere în zona de TVA - taxa pe valoare adăugată, taxarea consumului, pentru că consumul este cel care a susținut până acum economia, este considerat cea mai puțin dăunătoare taxă pentru că afectează mai puțin afacerile, investițiile și mai mult zona de consum”.

Creșterea TVA ar urma să afecteze întreaga populație, în special pe cei cu salarii mici și va descuraja, astfel, consumul, spun economiștii. Asta în ciuda creșterilor de pensii și salarii.

În vară, câştigul salarial mediu net a fost de peste 5.200 de lei, în creștere cu 14 la sută față de anul trecut, pe fondul majorării substanțiale a salariilor bugetarilor. Creșteri mai mari de venit s-au înregistrat în rândul pensionarilor.

După recalcularea din septembrie, pensia medie în România a ajuns la 2.700 de lei, cu 20 la sută mai mult față de luna august. România rămâne țara cu cea mai mare inflație din rândul statelor europene.