Economia României „gâfâie”, bugetul e în pericol. Suntem codașii UE la capitolul creștere economică

S-a ajuns aici după ce industria și-a redus motoarele în timp ce alte sectoare care creșteau rapid precum IT-ul, au stagnat. Nici cheltuielile mai mari făcute de români, n-au putut salva situația.

Creșterea economică de doar 0,7% în prima jumătate a acestui an față de aceeași perioadă din 2023 a fost o surpriză, spun economiștii. Mai ales că în intervalul aprilie-iunie avansul a fost infim, de doar 0,1% față de primul trimestru deși estimările șefilor de bănci indicau valori spre 2%.

O creștere economică mai mică înseamnă și venituri mai mici decât cele bugetate la începutul anului. Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat pe o creștere economică de 3,4% din PIB. În aprilie FMI a redus estimarea de creștere economică de la 3,8% la 2,8%. 

Economia zonei euro şi cea a Uniunii Europene a înregistrat o creştere uşoară în trimestrul al doilea, comparativ cu trimestrul precedent, iar România a avut cea mai modestă performanţă economică din blocul comunitar, conform Eurostat.

Citește și

Deficitul bugetar a urcat la 4,02% din PIB după primele şapte luni ale anului

Mihai Roman, profesor de macroeconomie ASE: „Această creștere foarte, foarte redusă de doar 0,7% anunțată de INS indică faptul că economia noastră a început să gâfâie, în raport cu ce s-a întâmplat în anii anteriori. Cea mai mare dezamăgire vine din partea industriei care a avut contribuție negativă la formarea Produsului Intern Brut”.

Fabricile de la noi și-au redus motoarele puternic din cauza creșterii costurilor cu energia din anii anteriori. Și nu și-au revenit, comenzile noi fiind scăzute. O veste proastă vine și din Germania, motorul industriei europene unde mai mulți coloși anunță disponibilizări și reduceri de investiții. La noi, și activitatea mai redusă din tranzacțiile imobiliare a avut un impact negativ în economie, potrivit Institutului de Statistică. Semnale de încetinire de anul trecut s-au accentuat în 2024, spun economiștii.

Florin Dragu, şef serviciu Direcţia Stabilitate Financiară BNR: „Un factor important a fost creșterea costurilor de construcție și aici am văzut o majorare de 10% în ultimul an, pe de altă parte, volumul construcțiilor s-a diminuat cu 13% și în contextul acesta locuințele nou terminate au înregistrat o scădere de 3%”.

Alte sectoare, precum IT-ul, n-au avut o evoluție care să ajute suficient creșterea economiei. În schimb, consumul populației a crescut cu 6%, o parte alimentat cu credite, alta de creșterile salariale și de pensii. 

Mihai Alexandru, reprezentant bancă: „Nivelul veniturilor au crescut anul acesta față de 2023, se caută credite cu dobânzile fixe”.

Deși agricultura a avut o creștere care a pus umărul la menținerea economiei noastre pe plus, pentru a doua parte din 2024 prognozele se schimbă.

Seceta puternică din toată Europa va duce la o scădere a producției care ar putea duce la prețuri mai mari la alimente.