Datoria publică guvernamentală este estimată la 48,8% din PIB, la finele acestui an

62231244
Profimedia

Nivelul datoriei publice guvernamentale este estimat la 48,8% din PIB, la finele anului 2021, cu încadrarea în plafonul stabilit pentru acest an la 49,5% din PIB, conform OUG nr. 97/2021 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2021.

Informația apare în proiectul privind Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024, publicat duminică pe site-ul Ministerul Finanţelor.

La finele lunii octombrie 2021, datoria guvernamentală a reprezentat 48,2% din PIB , din care datoria internă a reprezentat 23,8% din PIB, iar datoria externă a fost de 24,4% din PIB.

"Nivelul datoriei guvernamentale în PIB include şi datoria contractată în nume propriu de companiile reclasificate în sectorul administraţie publică la sfârşitul lunii octombrie 2021 de 0,1% în PIB, nivel care a fost extrapolat pe întreaga perioadă de analiză", subliniază MF.

Proiectul de Strategie semnalează că pe termen mediu (2022-2024), în condiţii de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE, se va menţine la un nivel sustenabil ce nu va depăşi 50,3% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăşi 44,6% din PIB.

Citește și
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
Citește și...
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025

Datoria publică a Italiei a ajuns la 3.095 miliarde de euro la finalul lui 2025, în creştere de la 2.967 miliarde de euro la finalul lui 2024, a anunţat Banca Centrală din cea de a treia economie a zonei euro.

Reacția șefului INS  după ce Marcel Ciolacu a acuzat o „grosolană manipulare” a situației economice
Reacția șefului INS după ce Marcel Ciolacu a acuzat o „grosolană manipulare” a situației economice

Tudorel Andrei, președintele INS, a reacționat la critici privind statistica oficială, explicând într-o opinie pentru HotNews.ro că revizuirile României sunt medii comparativ cu alte țări din UE, unde datele sunt ajustate pe baza agregării statistice.

CNN: Cumpărând petrol din Rusia, Ungaria alimentează mașina de război a lui Vladimir Putin
CNN: Cumpărând petrol din Rusia, Ungaria alimentează mașina de război a lui Vladimir Putin

Ungaria cumpără petrol rusesc deși ar putea apela la alte variante, se arată într-un raport care acuză Budapesta că nu transferă consumatorilor economiile realizate prin achiziționarea de combustibili ruși ieftini.

Recomandări
O senatoare americană influentă critică raportul SUA privind alegerile din România: „Este eronat, nu îi acordăm atenţie”
O senatoare americană influentă critică raportul SUA privind alegerile din România: „Este eronat, nu îi acordăm atenţie”

Raportul din Comisia juridică a Camerei Reprezentanţilor a Statelor Unite privind alegerile din România este "eronat" şi "partizan", a declarat, luni, senatoarea democrată Jeanne Shaheen, în cadrul unei conferinţe de presă, la Bucureşti.

Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul
Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul

La mai bine de șase luni de când au început negocierile pentru reforma administrației, coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind tăierile cu 10% din cheltuielile cu personalul.

De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”
De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”

Pentru prima dată în România, jocurile de noroc au fost incluse în calculul ratei inflației. Aceste cheltuieli au devenit suficient de frecvente în bugetul populației, încât să fie urmărite statistic și incluse în coșul de consum.