Comisia Europeană ar fi de acord cu eliminarea pragului de 9,4% din PIB pentru pensii. Ce prevede reforma pensiilor speciale

Galerie foto

Reprezentanţii Comisiei Europene au luat în considerare posibilitatea de a renunța la pragul maximal de 9,4% din PIB pentru anvelopa totală a pensiilor, ceea ce ar permite continuitatea implementării proiectelor din perioada 2014-2020.

Astfel ar putea fi salvate proiecte strategice de peste 10 miliarde euro, proiecte ale căror etapă a doua va putea fi implementată în cadrul programelor aferente exerciţiului 2021-2027, a anunţat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

În privinţa pensiilor, CE a manifestat deschidere privind posibilitatea eliminării sau înlocuirii procentului de 9,4% din PIB pentru pensii.

În plus, în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale, noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale şi le va alinia la principiul contributivităţii, mai anunţă instituţia.

Citește și

România ar putea pierde sute de milioane de euro din banii UE de dragul pensiilor speciale. Ce fac politicienii

În timpul vizitei de lucru de la Bruxelles, ministrul Marcel Boloş a avut întrevederi cu comisarul pentru politică regională Elisa Ferreira, Celine Gauer, DG Task force Recovery, precum şi cu reprezentanţii Băncii Mondiale.

„Este în interesul ambelor părţi să fie evitată dezangajarea fondurilor, dar în acelaşi timp trebuie să ne asigurăm că realizăm obiectivele fiecărui program. În ceea ce priveşte Politica de Coeziune, a fost un dialog constructiv în urma căruia am primit acordul de principiu pentru măsuri care vor asigura continuitatea unor proiecte de peste 10 miliarde de euro în cadrul programelor din exerciţiul financiar 2021-2027. (...)Mai mult, avem acordul să transferăm banii acolo unde este nevoie imediată, cum este nevoia de sprijin pentru plata facturilor românilor, cât şi pentru decontarea cheltuielilor efectuate pentru compensarea preţurilor la energie pentru IMM-uri”, spune Boloș.

Discuţii productive au fost şi pentru implementarea PNRR, a mai spus ministrul Fondurilor Europene.

„Astfel de discuţii sunt vitale pentru a obţine o înţelegere mai profundă a poziţiilor, nevoilor şi motivaţiilor celuilalt participant. Noi suntem în punctul în care trebuie să construim încrederea că România este pregătite să realizeze reformele pe care le are în plan: reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat sau reforma salarizării bugetare”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

„Reprezentanţii MIPE şi cei ai CE au agreat modalitatea prin care se va asigura continuitatea şi predictibilitatea implementării proiectelor cu finanţare europeană în următoarea perioadă de programare şi instituirea prevederilor care să asigure continuitatea finanţării”, arată Ministerul Investiţiilor.

În acest sens, Guvernul, la propunerea MIPE, a aprobat o Ordonanţă de urgenţă care reglementează cadrul general, privind măsurile, activităţile, condiţiile şi termenele generale care trebuie respectate de către toate structurile implicate în închiderea programelor operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020 din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, precum şi din Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane.

„Cadrul propus de MIPE creează premisele unei abordări unitare deoarece procesul de închidere face trecerea de la o perioadă de programare cu 8 programe operaţionale la o nouă perioadă cu 16 programe, din care 8 programe au făcut obiectul descentralizării pentru adaptarea la specificul regional. Se va asigura astfel un cadru de predictibilitate pentru acţiunile şi proiectele de infrastructură aflate în implementare din fonduri europene, prin intermediul programelor operaţionale 2014-2020. Proiectul de ordonanţă stabileşte şi defineşte tipurile de proiecte care fac obiectul procesului de închidere (proiecte etapizate, proiecte nefuncţionale, proiecte nefinalizate, proiecte ce trebuie reziliate). De asemenea, permite trecerea proiectelor dintr-o perioadă de programare în alta. Astfel, se vor salva proiecte de investiţii de peste 10 miliarde euro, din domeniile transporturilor, energiei, apei, educaţiei, sănătăţii, domenii esenţiale pentru dezvoltarea economică, socială şi teritorială a României şi a regiunilor sale”, afirmă ministerul.

Delegaţia MIPE a confirmat că se lucrează intens pentru a finaliza modificarea programelor aferente cadrului financiar multianual 2021-2027, în raport cu noile decizii.

Lista proiectelor va fi discutată şi aprobată în Comitetele de monitorizare astfel încât modificările de programe să poată fi operate până în toamnă.

„Pentru evitarea riscului de pierdere a banilor europeni, ministrul Marcel Boloş a obţinut un acord de principiu din partea Comisiei Europene pentru ca sumele alocate din bugetul de stat pentru compensarea preţului la energie pentru IMM-uri şi beneficiari prin Fondul de Tranziţie Energetică să fie decontate din fonduri UE, în valoare de până la 500 milioane de euro. Ministrul Marcel Boloş a primit acordul de principiu pentru introducerea unor măsuri excepţionale de utilizare a fondurilor pentru sprijinirea IMM-urilor afectate în special de creşterea preţurilor la energie”, se mai arată în comunicat.

Modificarea propusă constă în rambursarea cheltuielilor deja plătite prin Ministerul Energiei, de la bugetul de stat, prin Fondul de tranziţie energetică, către furnizorii de energie electrică şi gaze naturale în numele IMM-urilor.

„Astfel, prin reunificarea/rambursarea sumelor deja plătite de la bugetul de stat, din fonduri europene, capacitatea României de a asigura în continuare sumele necesare acoperirii costurilor suplimentare, realizate la nivelul întreprinderilor, ca urmare a creşterii preţurilor de energie. În acest sens, se va propune crearea unei noi axe prioritare React-EU cu Ministerul Energiei ca beneficiar unic eligibil. În cadrul acestei axe prioritare, Ministerul Energiei ar urma să depună cererea de finanţare pentru a acoperi doar plăţile efectuate către furnizorii de energie în numele IMM-urilor în cadrul schemei de plafonare a preţurilor. Detaliile procedurale urmează să fie stabilite cu reprezentanţii CE”, spune MIPE.

Ministerul Investiţiilor mai afirmă că ”bugetul pentru noua axă prioritară va fi asigurat din fondurile React-EU neutilizate alocate în cadrul Axei Prioritare 10 cu risc de dezangajare”.

În cadrul discuțiilor de la Bruxelles, Comisia Europeană a manifestat deschidere privind posibilitatea eliminării/înlocuirii procentului de 9,4% din PIB.

„Cele două părţi au discutat despre condiţiile necesare pentru implementarea cu succes a reformei pensiilor speciale şi a reformei sistemului public de pensii. În acest sens, CE a manifestat deschidere privind posibilitatea eliminării/înlocuirii procentului de 9,4% din PIB cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB, condiţionând viitoarele discuţii de implementarea celor două reforme.

Reamintim că PNRR prevede modificarea formulei de calcul pentru pensiile noi şi pensiile în curs de plată, pentru eliminarea inechităţilor. Parametrii formulei vor fi aleşi cu atenţie, în aşa fel încât nivelul cheltuielilor cu pensiile să nu depăşească 9,4 % din PIB”, spune ministerul.

Conform MIPE, în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale, noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale şi le va alinia la principiul contributivităţii.

„Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a purtat aceste discuţii cu reprezentanţii CE după ce a solicitat coordonatorilor de reforme şi investiţii (CRI) să identifice în cadrul componentelor gestionate măsurile, respectiv jaloane şi ţinte care nu mai pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanţe obiective şi să furnizeze, după caz, justificările necesare”, afirmă Ministerul Investiţiilor.