România ar putea pierde sute de milioane de euro din banii UE de dragul pensiilor speciale. Ce fac politicienii
Pentru a nu pierde sume uriașe de bani din fonduri europene, România începe renegocierea la Bruxelles a Planului Național de Redresare și Reziliență.
Politicienii români vor să-i convingă pe oficialii Executivului european că e nevoie de eliminarea plafonului de cheltuieli pentru pensii, iar cea mai spinoasă temă va fi legea pensiilor speciale, criticată și de Banca Mondială.
Dacă eșuează, doar la acest capitol România poate pierde 700 de milioane de euro. Alte 300 de milioane de euro, pentru extinderea metroului, sunt incerte.
Doi miniștri - cel al Investițiilor Europene și cel al Muncii - sunt zilele acestea la Bruxelles. Încearcă să renegocieze cu oficialii Comisiei Europene Planul Național de Redresare și Reziliență.
Cei doi miniștri PSD și PNL vor eliminarea plafonului de 9,4% din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile cu pensiile și înlocuirea lui cu un alt indicator, legat de inflație de pildă.
Argumentul lor e că eliminarea plafonului permite majorarea pensiilor, mai ales că pragul e valabil pentru următorii 50 de ani.
România ar putea pierde 700 de milioane de euro din cauza pensiilor speciale
Dacă nu aduc argumente convingătoare, România riscă să piardă 700 de milioane de euro. Asta pentru că banii de la Bruxelles sunt condiționați de realizarea reformelor în termenul asumat. Cea mai dificilă temă rămâne însă reforma pensiilor speciale.
Marcel Boloș, ministrul Investițiilor Europene: ”Așteptăm să vedem Comisia ce informații suplimentare mai solicit, ca să putem înainta pe validarea jalonului și, într-un final, să știm limpede ce mai trebuie făcut pentru ca proiectul de lege să poată fi aprobat în Parlament și să putem închide jalonul. Ne așteptăm ca discuțiile să fie purtate în jurul ratei de înlocuire a veniturilor, în jurul bazei de calcul a pensiilor speciale și cred că în jurul stagiului de cotizare”.
Deși Banca Mondială a recomandat introducerea principiului contributivității la pensiile speciale, politicienii români au evitat această variantă, iar în Camera Deputaților a fost votată chiar o nouă categorie de beneficiari – magistrații asistenți.
Dragoș Pâslaru, europarlamentar, co-președinte REPER: ”Este o reformă obligatorie atât pe chestiuni de echitate - să nu mai ai persoane care ies la pensie la 35 de ani și au aceleași drepturi ca cei care muncesc până la vârsta de pensionari, dar și de sustenabilitate - să ne asigurăm că poate mai prindem o pensie și nu o să avem un sistem falimentar”.
Miză de 300 de milioane de euro și pentru o linie de metrou
O miză de 300 de milioane de euro din PNRR o are și înlocuirea viitoarei linii de metrou M4 cu M6, care ar avea mai multe șanse de realizare până în 2026.
Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi: ”Îmi este greu să spun dacă mai este timp sau nu, pentru că am avut rezerve în legătură cu maturitatea proiectului încă de la început, adică foarte strânse termenele. Cu un eventual nou proiect - trebuie gândit ce anume din el, ce faze, ce părți ale proiectului sunt realizabile în PNRR”.
Reforma pensiilor este unul dintre jaloanele impuse pentru anul acesta aferent cererii de plată numărul trei către Bruxelles, în valoare de peste 3 miliarde de euro. România este în întârziere și cu încasarea banilor din tranșa anterioară.
Etichete: bani pierduti, pensii speciale, PNRR, romania, uniunea europeana,
