Comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders: "Marile cazuri de corupție din România nu ajung în instanță"

Sumar. Cele mai importante declarații: 

· "Nu am văzut atât de multe progrese în lupta împotriva corupției, în sensul de a nu avea atât de multe cazuri la nivel înalt în justiție”

· “Ne dorim să avem reguli specifice privind funcționarea relației dintre lobbyiști și autorități”

· “Vreau să insist asupra faptului că ne dorim un proces fără probleme în procesul de reformă și vrem să vedem politicienii capabili să se abțină de la critici sau agresivitate împotriva judecătorilor, jurnaliștilor, apărătorilor drepturilor omului “

· “Înțeleg pe deplin că există unele necesități de a avea ordonanțe de urgență (ex: COVID). În România, am văzut că uneori se folosește prea mult acum ordonanța de urgență”

· “Este o bună cooperare a Comisiei Europene cu Parchetul General European – EPPO-, condus de procurorul-șef Lauara Codruța Kovesi”

· “Încercăm să ne asigurăm că este posibil să existe în legislația românească suficiente norme care să lase loc de manevră din partea procuraturii”

· “Vrem, de asemenea, să fim siguri că vom avea o finanțare reală a mass-media publice în România și, de asemenea, o independență reală a mass-media publice”

____

În raportul privind respectarea statului de drept în România, Comisia Europeană subliniază că țara noastră luptă împotriva corupției, însă nu cu suficiență forță. O problemă majoră este legislația privind prescripția faptelor, care a dus la închiderea multor cazuri de coruptie si a permis multor inculpati sa scape de inchisoare. Anul trecut, din aceasta cauză, 364 de inculpați au fost achitați și 575 de cazuri instrumentate de DNA nu au trecut de parchete.

Didier Reynders, comisarul european pentru Justitie: “Este bine să anunțăm că există unele investigații (…) dar trebuie să fim siguri că vom continua procesul cu urmărirea penală și poate cu un proces în fața unei instanțe sau a unui tribunal.”

Conform raportului Comisiei Europene privind statul de drept, corupția rămâne un pericol major în achizițiile publice. În ultimii trei ani, 35% dintre firmele din România consideră că au pierdut licitații sau contracte din cauza corupției.

Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție:  “Pentru multe investiții din România, există o parte din finanțare care vine de la bugetul Uniunii Europene. Și știți că vrem să protejăm bugetul împotriva fraudelor, abuzurilor sau poate a cazurilor de corupție. (…) veți vedea în viitorul apropiat o intenție a Comisiei de a lucra din ce în ce mai mult la piața unică, de a avea o mai bună funcționare a pieței unice (…)dacă organizați în normele dvs. privind achizițiile publice un fel de protecționism pentru a da prioritate companiilor naționale, sunteți împotriva bunei funcționări a pieței unice. ”

Deși Comisia Europeană a cerut clar acest lucru, România nu a introdus norme privind eventualele cadouri sau beneficii pe care senatorii și deputații le pot primi de la cei care fac lobby, adică încearcă să influențeze procesul legislativ sau luarea anumitor decizii.

Didier Reynders, comisarul european pentru Justitie: “Există multe contacte între diferite grupuri de presiune.Trebuie (…) să prevenim poate unele tipuri de relații între posibilii actori din domeniul economic și autorități, guvern și parlament. Iar transparența și reglementarea lobby-ului sunt mai bune decât să lăsăm oamenii să învețe fără o supraveghere reală.”

Jumătate dintre români declară că sunt afectați de corupție, în fiecare zi, mult peste media europeană de 27 la sută. Iar 75 %  consideră că fenomenul corupției este unul generalizat, conform raportului privind respectarea statului de drept în România, publicat recent de Comisia Europeană.

______

Vedeți interviul integral în video-ul atașat acestui articol sau citiți transcriptul integral mai jos, transcript realizat parțial cu ajutorul aplicației bazată pe AI Vatis Tech. 

Camelia Donțu: Bun găsit, sunt Camelia Donțu. Ne aflăm la Bruxelles, în studiourile Comisiei Europene. Îl am alături de mine pe comisarul european pe Justiție, Didier Reynders.Vom vorbi astăzi despre raportul privind statul de drept în România. Este o evaluare anuală a țărilor membre și include aspecte legate de justiție, anticorupție, libertatea presei și echilibrul puterilor. Bună ziua, domnule comisar!

Didier Reynders: Bună ziua!

Camelia Donțu: Pentru că am început în română, limba mea nativă, și pentru că dvs. sunteți din Belgia, aș vrea să vă mulțumesc în franceză pentru amabilitatea dvs! Dar am să pun întrebările în engleză…. Așa că voi începe cu o întrebare simplă pentru dumneavoastră. Care sunt progresele pe care România le-a făcut de anul trecut și care sunt recomandările Comisiei Europene pentru acest an?

Didier Reynders: Dar știți că din 2022 trimitem recomandări către statele membre. Deci, evaluăm an de an, acum implementarea. Și am văzut că au existat unele progrese în ceea ce privește modul de a acorda atenție, de a acorda atenție recomandărilor Comisiei de la Veneția. Știți că am insistat în reformele justiției să se țină cont de recomandările venite din partea Comisiei de la Veneția, din partea Consiliului Europei. Acesta este cazul. Așa că am înregistrat unele progrese în acest sens. De asemenea, în ceea ce privește modalitatea de a oferi mai multe resurse sistemului de justiție. Nu este doar pentru România, am cerut diferitelor state membre să facă acest lucru. Deci există un progres, dar trebuie să faceți mai mult. Trebuie să continuăm să organizăm un proces privind reforma justiției în conformitate cu recomandarea Comisiei de la Veneția, cu consultarea reală a părților interesate, a magistraților. Și apoi, de asemenea, să continuăm să investim în sistemul de justiție, pentru că avem nevoie de mai multe resurse. Ceea ce este mai complicat, voi spune că nu am văzut atât de multe progrese în lupta împotriva corupției, în sensul de a nu avea atât de multe cazuri la nivel înalt în justiție. Prin urmare, este bine să anunțăm că există unele investigații, dar vrem să fim siguri că este posibil să mergem mai departe cu urmărirea penală și cu modul de organizare a unui proces real cu privire la cazurile de corupție la nivel înalt. Și vreau să spun, de asemenea, că partea preventivă a luptei împotriva corupției trebuie să fie consolidată. Ni se cere să aprofundăm chestiunea lobby-ului, cum este posibil să avem unele reguli privind lobby-ul și, de asemenea, să ne asigurăm că este posibil în așa fel încât să prevenim poate unele tipuri de relații între posibilii actori din domeniul economic și autorități, guvern și parlament. Iar transparența și reglementarea lobby-ului sunt mai bune decât să lăsăm oamenii să învețe fără o supraveghere reală.

Camelia Donțu: Puteți să-mi explicați ce înseamnă lobby-ul? Ce înseamnă acest lucru?

Didier Reynders: Dar asta înseamnă că există multe contacte între diferite grupuri de presiune. Și dacă vă uitați la Parlamentul European și la cetățenii europeni aici, la Bruxelles, suntem poate, împreună cu Washington, cel mai important loc pentru lobby. Așadar, există multe persoane care reprezintă interesele companiilor sau ale federațiilor de companii, ale ONG-urilor, ale sindicatelor sau multe altele. Și ceea ce ne dorim este să avem reguli specifice privind funcționarea relației dintre lobbyiști și autorități. Pentru a da un exemplu, un registru de transparență pentru a fi siguri că știm cine este responsabil de organizarea activității de lobby pentru o companie sau pentru o instituție sau un ONG. Este și cazul ONG-urilor. Și apoi, pentru a fi siguri că avem informații reale despre contactele organizate între aceste persoane din registru și autorități, membri ai guvernului, membri ai parlamentului, poate membri ai birourilor membrilor guvernului. Și, din nou, pentru a avea o mai bună transparență. De ce? Pentru că este important să știm cine sunt aceștia și să limităm contactul cu lobbyiștii oficiali și nu cu cei neoficiali. Și apoi să oferim posibilitatea societății civile și jurnaliștilor să fie conștienți de acest lucru. Și astfel să organizăm un control real. Știți că cel mai bun control pe care îl avem cu privire la toate aceste probleme vine din partea societății civile și a jurnaliștilor.

Camelia Donțu: Potrivit unor magistrați, aceștia se confruntă cu presiuni politice și independența presei este afectată de finanțarea politică. Deci, dacă această presiune politică continuă în România, România se confruntă cu sancțiuni sau avertismente din partea Comisiei Europene?

Didier Reynders: Continuăm, desigur, să lucrăm cu dialogul, cu capacitatea de a publica raportul, raportul privind statul de drept, așa cum am publicat astăzi. Și vrem să angajăm un dialog politic cu statele membre. Așa că am încercat să organizez acest lucru în diferite state membre, cu succes. Așa că sunt foarte deschis. Am spus acest lucru autorităților române pentru a avea un dialog direct real pentru a vedea care sunt posibilele îmbunătățiri. Dar, bineînțeles, dacă nu este un succes, dacă este imposibil să atingem obiectivul de a obține o îmbunătățire reală, avem alte instrumente la dispoziție. Și știți, alte instrumente sunt uneori o procedură de încălcare a dreptului comunitar în fața Curții de Justiție împotriva legislației sau a unor norme care nu respectă cu adevărat legislația UE. Sau este posibil să exercităm presiuni prin finanțarea unor politici. Acesta a fost cazul în Planul de Redresare și Reziliență, în care am stabilit câteva etape privind diferite reforme. Sau mai mult decât atât, poate cu capacitatea de a utiliza condiționalitatea, dar până acum o folosim doar cu un singur stat membru, Ungaria. Vreau să insist asupra faptului că ne dorim un proces fără probleme în procesul de reformă și vrem să vedem politicienii capabili să se abțină de la critici sau agresivitate împotriva judecătorilor, jurnaliștilor, apărătorilor drepturilor omului. Și solicităm acest lucru diferitelor state membre. Deci suntem foarte preciși în această privință. Același lucru îl cerem și în România, să nu existe o presiune atât de mare asupra membrilor sistemului judiciar. Dacă doriți să aveți un sistem judiciar independent, trebuie să lăsați sistemul judiciar să funcționeze fără nicio presiune din partea guvernului.

Camelia Donțu: Dar credeți că România are astfel de probleme cu această presiune?

Didier Reynders: Dar am primit unele observații de la părțile interesate sau de la diferite categorii de judecători sau alte persoane. Așa că am întrebat doar pentru a fi siguri că este posibil să oprim o astfel de situație dacă există și să nu avem evoluții în acest sens. Acesta este motivul pentru care încercăm să prezentăm raportul privind statul de drept în fiecare an. Este un ciclu și pentru a fi siguri că avem capacitatea de a nu avea un astfel de tip de presiune. Dar nu este singura țară în care am observat acest lucru. Este o abordare generală pe care o avem. Și nu am preocupări deosebite în legătură cu România. Voi spune că în procesul pe care l-am văzut, ceea ce este atât de important de indicat despre situația din România este faptul că, știți, cu COVID, am avut necesitatea de a lua măsuri urgente. Și înțeleg pe deplin că există unele necesități de a avea ordonanțe de urgență. Și în România, am văzut că uneori se folosește prea mult acum. Și, cu siguranță, am primit unele critici cu privire la utilizarea ordonanțelor de urgență înainte de alegeri pentru a organiza procesul electoral. Aceasta este o sursă de îngrijorare. Am inclus acest aspect în raportul privind statul de drept. Deci, la fel ca în alte state membre, solicităm să se urmeze procesul normal, fără utilizarea procedurii de urgență atunci când nu este necesară. În ceea ce privește condițiile electorale, este o chestiune foarte simbolică.

Camelia Donțu: Punerea în aplicare a strategiei anticorupție 2020- 2025 rămâne pe drumul cel bun. Dar percepția experților și a companiilor este că nivelul de corupție din sectorul public rămâne ridicat. Care sunt principalele motive din spatele nivelului ridicat de corupție din România, potrivit raportului? Didier Reynders: Dar există două lucruri. În primul rând, vrem să vedem dacă este posibil să atragem înregistrarea despre un caz de corupție la nivel înalt. Din nou, este bine că avem unele investigații, dar trebuie să fim siguri că continuăm procesul cu urmărirea penală și poate cu un proces în fața unei instanțe sau a unui tribunal. Am văzut că există unele probleme privind infracțiunile penale în cadrul sistemului judiciar în sine, pentru că uneori există probleme în sistemul judiciar. Și am spus de ce să nu luăm în considerare standardul deschis în ceea ce privește modul de organizare a investigațiilor și urmăririlor penale pentru infracțiunile penale în sistemul judiciar. Așadar, aceasta va fi o sursă de discuții cu autoritățile din România. Și, din nou, am încercat să fac asta cu diferite state membre. Sunt foarte deschis să port o astfel de discuție cu guvernul român, despre cum este posibil să ne asigurăm că avem progrese reale. Am văzut unele progrese în strategie, dar acum partea operațională este mai importantă pentru a fi siguri că avem un succes real în lupta împotriva corupției și, de asemenea, în lupta împotriva infracțiunilor penale în sistemul judiciar.

Camelia Donțu: Da, România are această problemă cu partea operațională. Poate că vom rezolva această problemă. Deci și achizițiile publice rămân un sector cu un risc ridicat de corupție. Deci care sunt factorii, motivele care contribuie la riscul ridicat de corupție în acest sector? Și ce măsuri trebuie să ia România pentru a reduce corupția în acest sector?

Didier Reynders: Dar la diferite niveluri ... în primul rând, trebuie să ne asigurăm că normele privind achizițiile publice sunt pe deplin aliniate la normele UE. Deci, dacă nu este cazul, ne vom angaja poate în procedura de încălcare a dreptului comunitar. Așadar, purtăm discuții în permanență pentru a ne asigura că există o aplicare corectă a normelor pentru a avea o concurență loială. Acesta este modul de organizare a pieței unice. Dacă doriți să luați parte la uniunea urbană, să luați parte la piața unică, trebuie să fiți deschis și să lăsați concurența să vină pe propria piață. Piața unică înseamnă să ai toți concurenții împreună. Așa că vrem să acordăm atenție acestui aspect. Dar dacă există probleme legate din nou de corupție, este foarte important să avem partea operațională a luptei împotriva corupției. Deci, să avem investigații, urmăriri penale și procese. Și am să spun ceea ce este foarte important și insist asupra acestui lucru, este o bună cooperare cu Parchetul General European - EPPO. Pentru că pentru multe investiții din România, există o parte din finanțare care vine de la bugetul UE. Și știți că vrem să protejăm bugetul împotriva fraudelor, abuzurilor sau poate a cazurilor de corupție. Și pentru asta, cerem să lucrăm cu procuratura din Luxemburg, deci cu procurorul șef Laura Codruța Kovesi, pe care o știți. Și pentru a fi siguri că vom avea o astfel de capacitate de a acționa în cazul în care există unele probleme. Așadar, există diferite niveluri de acțiuni posibile la nivel național, dar și la nivel european. Și vreau să fiu sigur că legislația românească este din nou în deplină conformitate cu normele UE pentru a permite Parchetului deschis să își facă treaba.

Camelia Donțu: Dar de ce această decizie cu privire la acest sector? Este scris în raport, deci de ce? Didier Reynders: Pentru că avem unele îngrijorări cu privire la conformitatea deplină a tuturor normelor cu normele UE. Și, din nou, veți vedea în viitorul apropiat o intenție a Comisiei de a lucra din ce în ce mai mult la piața unică, de a avea o mai bună funcționare a pieței unice. Acesta este motivul pentru care am declarat deja, iar președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută la Strasbourg, că în următorul raport din 2025, vom avea o parte a raportului dedicată pieței unice și efectului statului de drept sau al încălcării statului de drept asupra economiei. Și dacă luăm exemplul achizițiilor publice, dacă organizați în normele dvs. privind achizițiile publice un fel de protecționism pentru a da prioritate companiilor naționale, sunteți împotriva bunei funcționări a pieței unice. Așadar, este dificil să vrei să profiți de integrarea UE, dar și să încerci să-ți protejezi propria piață împotriva concurenților care vin din toată Europa. Și acesta este modul în care încercăm să prezentăm acest lucru în raport, pentru a ne asigura că este posibil să respectăm pe deplin normele de concurență și să respectăm pe deplin normele de protecție a bugetului UE. Pentru că atunci când finanțăm, desigur, anumite proiecte vrem să fim siguri că există o protecție reală împotriva abuzurilor sau împotriva corupției.

Camelia Donțu: Deci România are nevoie de organizare în acest sector?

Didier Reynders: Desigur, dar, din nou, este o discuție completă pe care o avem cu multe state membre pentru că este foarte recentă. Cu EPPO. Am pus în aplicare în cursul acestei luni, mandatul acestei Comisii. Astfel, an după an, am constatat că au existat unele dificultăți în transpunerea corectă a normelor UE pentru a vă proteja bugetul. Există uneori unele dificultăți în modul de lucru cu procurorii delegați din statele membre. Nu am preocupări specifice cu privire la situația din România în această privință, dar vom continua să monitorizăm situația. Și, din nou, să fim siguri că avem un efect operațional al tuturor acestor reguli. Vrem să fim siguri că există investigații, urmăriri penale, atunci când există o problemă.

Camelia Donțu: Răspunsul legislativ întârziat privind termenul de prescripție a continuat să ducă la închiderea multor cazuri de corupție și la anularea condamnărilor. Cum va aborda Comisia Europeană răspunsul legislativ întârziat al României în această chestiune?

Didier Reynders: Din nou, încercăm să ne asigurăm că este posibil să existe în legislația românească suficiente norme care să lase loc de manevră din partea procuraturii. Și să avem capacitatea de a organiza urmăriri penale și procese și să nu mergem la limită din cauza termenului de prescripție. Avem o astfel de situație, pentru a da un exemplu și în Slovacia, cu reforma instanței penale. Și dacă nu avem satisfacție în această privință, este imposibil să avem o protecție reală a banilor UE, în primul rând, atunci când există un fond de investiții din banii UE. Vom merge mai departe cu alte tipuri de instrumente. Pentru moment, suntem într-un dialog pentru a ne asigura că avem suficient spațiu de manevră din partea parchetelor pentru a organiza această anchetă și urmărire penală. În caz contrar, dispunem de alte instrumente, cum ar fi, din nou, procedurile de încălcare a dreptului comunitar în fața Curții de Justiție, pentru a-i solicita să modifice legislația.

Camelia Donțu: Percepția independenței judiciare continuă să fie în România peste nivelul mediu din Uniunea Europeană. De ce credeți?

Didier Reynders: Dar este un proces greșit, știți, că am lucrat la MCV. Deci, la momentul aderării, era foarte clar că România mai avea multe progrese de făcut. Așa că este normal să avem o diferență între România și celelalte state membre. Acum am văzut unele îmbunătățiri, dar, din nou, ca și pentru independența, dar și pentru calitatea și eficiența sistemului judiciar, avem nevoie de o muncă permanentă și continuă. Și, cu siguranță, faptul că este important să oferim mai multe resurse umane și financiare și să investim mai mult în digitalizarea sistemelor judiciare sunt cele trei condiții pentru a avea o percepție mai bună în opinia publică cu privire la independență. Sunt sigur, de asemenea, că unele infracțiuni penale din sistemul judiciar sunt un motiv pentru care aveți uneori unele îndoieli în populație, în opinia publică, cu privire la buna funcționare a sistemului judiciar. Acesta este un motiv pentru care veți găsi aceste recomandări în raport, deoarece suntem siguri că aceasta este cea mai bună modalitate de a îmbunătăți situația.

Camelia Donțu: La final, aveți recomandări pentru autoritățile noastre?

Didier Reynders: Dar prima este să fim deschiși pentru a angaja un dialog politic. Venim cu un raport privind statul de drept, nu doar pentru a publica un document, ci pentru a încerca să ajutăm statele membre să îmbunătățească statul de drept. Și pentru a face acest lucru, suntem foarte deschiși, împreună cu serviciile mele, să discutăm cu autoritățile, cu miniștrii din guvern și să vedem cum este posibil să definim cele mai bune proiecte de lege posibile pentru a răspunde la toate întrebările sau pentru a pune în aplicare toate recomandările. Voi spune că este important în toate sectoarele diferite, iar pentru a face acest lucru, ceea ce este foarte important până acum pentru autoritățile române, este să organizeze o consultare reală a părților interesate. Un exemplu din portofoliul meu: dacă doriți să organizați reforme ale justiției, este util să consultați membrii sistemului judiciar înainte de a lua decizia și să aveți o implicare reală a tuturor acelor persoane care provin din sistemul judiciar în proces. Același lucru este valabil și pentru multe alte tipuri de părți interesate, dacă doriți să modificați normele privind IMM-urile, pentru a da un exemplu, este bine să consultați federația de afaceri și sindicatul cu privire la aspectele sociale și așa mai departe. Acest lucru este foarte important. Vreau doar să insist asupra faptului că vrem, de asemenea, să fim siguri, pentru că vorbesc cu un jurnalist, că vom avea o finanțare reală a mass-media publice în România și, de asemenea, o independență reală a mass-media publice. Din nou, este o recomandare pe care o avem pentru diferite tipuri de state membre, și știți că acum, din luna mai a acestui an, avem în vigoare Media Freedom Act, Actul european privind libertatea presei. Este necesar să se transpună o astfel de directivă în legislația națională până în luna august a anului viitor, 2025. Așa că vom monitoriza acest lucru. Sper că vom avea o transpunere bună în România.

Camelia Donțu: Vă mulțumesc foarte mult.

Didier Reynders: A fost plăcerea mea.