Aproape 15.000 de plicuri cu voturi prin corespondenţă sunt de negăsit. Se cer explicaţii BEC şi Poştei Române

Poşta Română a predat către AEP un număr total de 18.421 plicuri electorale care au ajuns în România până pe 3 decembrie ora 23.59  

Poşta Română precizează că a predat, în baza prevederilor legale, către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) un număr total de 18.421 de plicuri electorale care au ajuns în România până joi, 3 decembrie, ora 23.59, termenul limită de primire a voturilor prin corespondenţă.

„După expirarea termenului limita prevăzut de legislaţia electorală în vigoare s-au întors în România 1.092 de plicuri”, mai arată comunicatul de presă al instituţiei.

Sursa citată adaugă că au fost înregistrate circa 250 de reclamaţii cu diferite subiecte, dintre acestea aproximativ 60 „se refereau la faptul că trimiterile erau blocate din motive necunoscute de operatorii poştali”. Astfel de situaţii au existat în Ungaria, Franţa sau Elveţia, iar după intervenţiile Poştei Române, aceste trimiteri au fost deblocate şi livrate către destinatari, transmite News.ro.

„În baza prevederilor legale, Poşta Română a predat către AEP un număr total de 18.421 plicuri electorale, plicuri care au ajuns în România până joi, 3 decembrie ora 23:59, data limită de primire a voturilor prin corespondenţă. După expirarea termenului limită prevăzut de legislaţia electorală în vigoare, s-au întors în România 1.092 de plicuri. În acest sens apreciem ca un progres laudabil faptul că AEP a introdus sistemul de informare al cetăţenilor români din diaspora ale căror plicuri nu au fost recepţionate până la data de 3 decembrie, facilitând astfel tuturor românilor posibilitatea exercitării alternative a votului fizic în secţia de votare”, indică reprezentanţii Poştei Române, într-un comunicat de presă.

Poşta Română mai spune că susţine întregul proces de votare şi încurajează utilizarea votului prin corespondenţă ca mijloc de exercitare a drepturilor democratice fundamentale.

„Cu toate acestea, Poşta Română nu poate furniza informaţii cu privire la exprimarea efectivă a dreptului de vot de către fiecare cetăţean care şi-a exprimat această intenţie, românii din diaspora având inclusiv posibilitatea ca şi în ipoteza în care au optat pentru votul prin corespondenţă, totuşi să fi ales să voteze în secţiile de votare fizice sau să nu îşi mai exprime votul”, conform comunicatului de presă.

Sursa menţionată mai comunică faptul că:

- Poşta Română a pregătit şi expediat, în perioada 2-13.11.2020, un număr total de 35.808 plicuri pentru Votul prin Corespondenţă conform bazei de date primită de la Autoritatea Electotrală Permanentă. De asemenea, au părăsit România pe data de 24 noiembrie, 158 de plicuri destinate militarilor români din Afganistan. Livrarea acestora a fost efectuată cu o aeronavă aparţinând MApN. - În ceea ce priveşte confirmările de primire se impune diferenţierea acestora între: trimiteri cu formular standard de confirmare de primire (pentru trimiteri recomandate – ţări cu care România nu are relaţii EMS, un număr 172 de trimiteri de acest tip) şi trimiteri EMS pentru care confirmarea de primire este electronică şi se obţine doar în urma unei solicitări formulate în mod expres către operatorii de destinaţie. - Numărul plicurilor sosite în România până la data de 3 decembrie 2020 şi predate către cele 3 birouri electorale de circumscripţie este – 18.421 de plicuri. - În data de 02 decembrie – au fost predate biroului 1 – 5.414 plicuri, biroului 2- 5.283 de plicuri respectiv 5.344 biroului numarul 3. Rezultă un total de 15.941 de plicuri predate în data de 2 decembrie. - În data de 3 decembrie au fost predate briourilor urmatoarele cantităţi de plicuri – biroul 1 – 785 de plicuri , biroul 2. 837 si biroul 3, 858 de plicuri. Rezultă un total de 2.480 de plicuri predate în data de 3 decembrie”.

Sursa citată menţionează că pe tot parcursul procesului electoral Poşta Română a colaborat în permanenţă cu operatorii poştali din țările de destinaţie, astfel încât procesul de distribuire a plicurilor cu documente să fie finalizat în cel mai scurt timp cu putinţă.

„Cea mai frecventă solicitare primită de la partenerii noştri a fost cea legată de numerele de telefon ale destinatarilor, în vederea contactării acestora, informaţie la care Poşta Română nu a avut acces”, potrivit comunicatului de presă.

Reprezentanţii Poştei Române mai spus că au fost înregistrate în jur de 250 de reclamaţii cu diverse subiecte.

„Dintre acestea, aproximativ 60 se refereau la faptul că trimiterile erau blocate din motive necunoscute de operatorii poştali. Am avut astfel de situaţii în Ungaria, Franţa sau Elveţia. După intervenţiile Poştei Române aceste trimiteri au fost deblocate şi livrate către destinatari”, mai indică sursa menţionată.

Alte completări ale Poştei Române:

„Compania Naţională Poşta Română, în calitate de funizor naţional de servicii poştale, a realizat în parteneriat cu Autoritatea Electorală Permanentă, serviciile de expediere a documentelor electorale către cetăţenii români din diaspora care şi-au exprimat intenţia de a vota prin corespondenţă. De asemenea, Poşta Română, în baza angajamentului asumat în parteneriatul cu AEP, realizează şi serviciul de predare a plicurilor, conţinând buletinele de vot recepţionate din străinătate, până în data de 3 decembrie, ora 23:59.

Activitatea de distribuire efectivă a plicurilor electorale expediate de Poşta Română se realizează de către fiecare operator poştal naţional, din ţara în care românii din diaspora au rezidenţă. Cu toate acestea, pentru a avea suficient timp la dispoziţie şi în acord cu dispoziţiile legale în vigoare, Poşta Română a expediat, prin punerea la dispoziţia tuturor administraţiilor poştale străine, plicurile electorale în intervalul 2 - 13 noiembrie. Algoritmul de distribuire a plicurilor electorale a avut în vedere acoperirea cu prioritate a ţărilor mai îndepărtate şi unde expedierea s-a realizat pe cale aeriană, tocmai pentru ca cetăţenii din aceste ţări să aibă la dispoziţie suficient timp pentru a îşi exercita votul.

Aceste plicuri de retur sunt transmise de către administraţiile poştale străine (în mod gratuit) sau de operatori privaţi de servicii poştale (contra cost) opţiunea privind returnarea plicurilor electorale către România aparţinând exclusiv votanţilor.

Având în vedere contextul pandemic, Poşta Română, pentru turul de scrutin vizând alegerile parlamentare, a venit în sprijinul votanţilor din diaspora şi a pus la dispoziţie atât pentru procesul de expediere, cât şi de recepţionare al plicurilor electorale, curse rutiere dedicate, preîntâmpinând în acest fel eventualele perturbări ale traficului aerian internaţional, generate de suspendarea anumitor curse.

De la momentul recepţionării de către administraţiile poştale străine a plicurilor electorale, intervine procesul de distribuire în ţara de destinaţie prin intermediul reţelei poştale din ţările respective. După recepţionarea plicurilor electorale şi exprimarea votului de către cetăţenii români din diaspora, aceştia au avut la dispoziţie următoarele variante de transmitere a votului:

- Expedierea sau predarea plicului cuprinzând buletinele de vot către ambasadele din ţara de rezidenţă;

- Expedierea plicului cuprinzând buletinele de vot, în mod gratuit prin intermediul plicului autoadresat către România. Menţionăm că acest tip de trimiteri retur au statut de trimitere simplă, dacă expeditorul nu a plătit un serviciu suplimentar, în consecinţă, aceste expediţii nu pot fi monitorizate pe traseu prin sistemul track & trace.

- Expedierea plicului cuprinzând buletinele de vot, contra cost prin intermediul unui furnizor privat de servicii poştale.

Procesul de colectare şi expediere către România a plicurilor conţinând buletinele de vot se realizează de administraţile poştale din ţările de rezidenţă.

Cu toate acestea, Poşta Română fiind parte din Uniunea Poştală Universală a menţinut un dialog constat cu toate administraţiile poştale străine pentru a trata cu prioritate toate trimiterile poştale electorale (atât în cadrul procesului de expediere cât şi de returnare), astfel încât procesul de prelucrare al trimiterilor poştale să fie accelerat.

Mai mult decât atât, pentru a elimina impredictibilitatea curselor aeriene, Poşta Română a utilizat cursele auto proprii pentru serviciul de returnare a plicurilor electorale, predate de administraţiile poştale străine din Marea Britanie, Germania, Italia, Moldova, Serbia, Bulgaria şi Ungaria, din celelalte ţări plicurile electorale fiind expediate direct de către autorităţile poştale străine.

Totodată, fiind în contact permanent atât cu administraţiile poştale străine, dar şi cu cetăţenii români din diaspora, Poşta Română a răspuns tuturor solicitărilor particulare primite din partea cetăţenilor români care nu recepţionaseră plicurile expediate de Poştă.

Un alt aspect întâlnit a fost cel referitor la refuzul primirii plicului la poştă pe motiv că acesta nu este plătit. Precizăm că toate administraţiile poştale din ţările unde au fost trimise pachetele de vot au fost informate despre faptul că plicurile de întoarcere sunt preplătite. Aceste informaţii au fost sesizate AEP, Poşta Română contactând administraţiile poştale din ţările respective, iar problemele au fost rezolvate (în Statele Unite, unui cetăţean i s-au cerut bani pentru expedierea plicului cu buletinul de vot în România, iar după intervenţia companiei a primit banii înapoi de la poşta americană)”, mai transmite sursa amintită în documentul de presă.

Eugen Tomac: „PMP a solicitat BEC clarificări privind plicurile cu voturile prin corespondenţă”  

Partidul Mişcarea Populară a solicitat, sâmbătă, Biroului Electoral Central clarificări cu privire la plicurile cu voturile prin corespondenţă exercitate în diaspora care au dispărut, anunţă preşedintele PMP, Eugen Tomac.

„Este un precedent extrem de periculos având în vedere că PMP se bucură de o largă susţinere în rândul comunităţilor din diaspora şi R. Moldova", a scris Tomac, sâmbătă seara, pe pagina sa de Facebook.

În solicitarea adresată BEC, preşedintele PMP cere să i se comunice: „ce instituţie responsabilă de implementarea votului prin corespondenţă trebuie să clarifice situaţia creată, care este numărul exact de plicuri cu voturi prin corespondenţă care nu au ajuns în ţară, din ce state sunt voturile exercitate şi care nu au ajuns la destinaţie".

Şi prim-vicepreşedintele PMP Cristian Diaconescu, candidat la Senat, a subliniat într-o postare pe Facebook că „această situaţie este deosebit de gravă, pentru că aceste voturi ar putea face diferenţa în ceea ce priveşte viitoarea configuraţie a Parlamentului României".

„Îi îndemn pe toţi cetăţenii români care au votat prin corespondenţă şi nu au primit confirmarea exercitării dreptului electoral să meargă la cea mai apropiată secţie de votare pentru a-şi exprima opţiunile de vot. De asemenea, de urgenţă, în această noapte, Guvernul României ar trebui să ia măsurile necesare pentru corijarea acestei situaţii, care afectează drepturile constituţionale ale cetăţenilor români precum şi încrederea românilor în procesul electoral democratic din ţara noastră", a scris Diaconescu.

Dan Barna susține că incompetența dăunează grav democrației  

Incompetenţa dăunează grav democraţiei, susţine copreşedintele USR PLUS, Dan Barna, referindu-se la voturile cetăţenilor români din diaspora, care nu ar mai fi ajuns la Biroul Electoral Central.

„E inacceptabil faptul că peste 14.000 de români din diaspora nu au putut să voteze prin corespondenţă, deşi statul român i-a asigurat că vor putea face acest lucru. E inacceptabil şi faptul că până la această oră încă nu avem o explicaţie coerentă pentru această bătaie de joc la adresa cetăţenilor", a scris Dan Barna, sâmbătă seara, pe pagina sa de Facebook.

El îi îndeamnă pe românii din ţară să meargă duminică la vot.

„Celor din ţară vreau să le spun doar atât: mergeţi mâine la vot şi votaţi ţinând seama inclusiv de acest ultim exemplu de stat incapabil să se achite de sarcini esenţiale, cum ar fi respectarea dreptului oamenilor de a-şi alege viitorul", conchide Barna.

Dacian Cioloș: „ Fiecare vot este important şi trebuie să fie sigur”  

Bâlbele de la votul prin corespondenţă din diaspora arată încă o dată, dacă mai era nevoie, de ce este necesară o majoritate nouă şi reformistă în viitorul Parlament, afirmă copreşedintele USR PLUS, Dacian Cioloş.

„Politizarea unor instituţii precum Poşta Română a dus la pierderea profesionalismului, care acum riscă să decredibilizeze votul prin corespondenţă, iar acum, mii de cetăţeni nu ştiu dacă au votat sau nu, dacă trebuie să mai meargă la secţie sau e valabil votul transmis deja. Acest lucru nu e admisibil. Fiecare vot este important şi trebuie să fie sigur", a scris Cioloş, sâmbătă seara, pe pagina sa de Facebook.

Mesajul lui pentru românii din diaspora este „să iasă la vot masiv, aşa cum au făcut-o la alte alegeri importante şi unde ei au fost decisivi".

„Contează mobilizarea voastră, chiar dacă acum vă simţiţi nereprezentaţi prin numărul mic de mandate ale parlamentarilor de diaspora, un lucru care trebuie schimbat. Reprezentarea diasporei este un subiect care va trebui tratat cu prioritate de viitorul Parlament, însă votul vostru contează şi pentru mandatele redistribuite din ţară și contează pentru că puteţi trimite în viitorul Parlament oameni care să schimbe legile şi să se lupte pentru ca voi să aveţi o reprezentare pe măsură. Haideţi la vot, oameni buni, acestea sunt cele mai importante ore din următorii patru ani!", conchide Dacian Cioloş.

Marcel Ciolacu solicită demiterea de urgență a șefului Poștei Române  

Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, solicită demiterea de urgenţă a şefului Poştei Române.

„Solicit demiterea de urgenţă a şefului Poştei Române, care nu a fost în stare să organizeze circuite, astfel încât să fie respectate deciziile luate de autorităţile electorale", a scris sâmbătă seara, pe pagina sa de Facebook, liderul social-democraţilor.

El subliniază că „votul fiecărui român contează şi trebuie protejat", transmite Agerpres.

„14.000 din cele 35.800 de voturi prin corespondenţă nu au ajuns la AEP. De vină este Poşta Română, al cărui director este un alt politruc liberal", susţine Marcel Ciolacu.

Ce spune premierul despre situație

 

Premierul Ludovic Orban a explicat, sâmbătă, cu privire la voturile prin corespondenţă, care nu au ajuns la AEP, că este posibil ca unii cetăţeni din străinătate să nu fi votat, chiar dacă au primit plicul sau există posibilitatea să fi uitat să voteze ori poate au renunţat să voteze prin corespondenţă şi au optat să meargă fizic la secţia de votare.

Şeful Executivului a mai spus, referitor la „plicurile care au fost validate, la misiunile diplomatice sunt peste 3.000 plicuri valide cu votul valid exprimat, iar plicurile care au ajuns în ţară, care sunt preluate de Poşta Română, sunt în jur de 18.000. Deci sunt în total vreo 21.000 şi ceva de voturi din 35.000”. El a adăugat că Poşta Română trebuie să prezinte către BEC exact care este situaţia şi câte plicuri au venit, în ce moment şi câte plicuri au venit după data de 3 decembrie, termenul limită, transmite News.ro.

„Înainte de a face orice evaluare, rugămintea mea este să ne uităm în prevederile din lege şi în procedurile care trebuie derulate. Există un termen limită la care cetăţenii români cu domiciliul în străinătate la care vor să voteze, trebuie să îşi exprime această opţiune. Şi-au exprimat intenţia de a vota prin corespondenţă peste 39.000 de cetăţeni. La analiza acestor solicitări au fost constatate 35 şi ceva de mii de cereri valide pentru care s-a trimis plicul în perioada 4-14 noiembrie de către Poşta Română, plicul care conţine inclusiv plicul care trebuia trimis înapoi. Cetăţeanul care a avut un set de instrucţiuni în cadrul plicului respectiv, după ce a primit plicul, a avut dreptul să îşi exercite dreptul de vot. Plicul cu votul pentru Camera Deputaţilor şi Senat, conform legii, putea fi dus direct, personal, la sediul misiunii diplomatice, unde e Biroul Electoral. Există un Regulament de înregistrare în cadrul misiunilor diplomatice şi de utilizare a acestor plicuri cu dreptul de vot. Putea să îl transmită prin curier tot către misiunea diplomatică sau putea apela la transmiterea plicului în ţară”, a declarat Ludovic Orban, la finalul unei vizite efectuate sâmbătă la MAE, pentru a verifica felul în care decurge votul în străinătate la alegerile parlamentare.

„Prevederea legală pentru a putea fi validat un vot exercitat de un cetăţean român în străinătate este ca plicul cu votul să ajungă până în data de 3 decembrie, să zicem ora 24.00. Orice plic ajuns, fie la misiunea diplomatică, fie în România la Poşta Română, a fost considerat nevalid. De ce s-a stabilit data de 3 decembrie termenul limită de ajungere a plicului, astfel încât cineva, fie din cauza serviciului poştal din ţara unde se găseşte, fie din cauza faptului că a trimis, poate, plicul prea târziu, fie dintr-o altă cauză, nu poate să voteze valid prin corespondenţă, să i se permită exercitarea dreptului de vot fizic. Asta este raţiunea legii”, a completat prim-ministrul.

Acesta a adăugat că legea trebuie îmbunătăţită de către Parlament, în sensul în care să existe o modificare prin care să fie permis cetăţenilor români din străinătate să aibă un termen limită în care să transmită plicul cu votul.

„Legea sigur este cea făcută de Parlament. Aici trebuie o modificare care să permită cetăţenilor să aibă un termen limită în care să transmită plicul, pentru că am avut situaţii, e adevărat, inclusiv eu am prieteni care mi-au spus că au trimis cu 12 zile înainte de data de 3 decembrie şi serviciul poştal din ţara respectivă nu a ajuns la ambasadă până în data de 3. A ajuns în cursul zilei de ieri. Ei primesc din partea AEP că votul exprimat nu este valid şi, mai mult decât atât, primesc inclusiv recomandarea că pot să îşi exercite dreptul de vot prin prezenţă la secţia de votare. Deşi suntem în condiţii de pandemie, am reuşit prin eforturile MAE, prin cele ale domnului ministru Aurescu, a misiunilor noastre diplomatice, să constituim un număr impresionant de secţii de votare. Sunt cu peste 300 de secţii mai multe decât la alegerile parlamentare din 2016, în condiţii de pandemie”, a mai explicat Orban.

Şeful Guvernului a mai precizat că „e posibil ca unii să nu fi votat, deşi au primit plicul”.

Acesta a prezentat şi numărul plicurilor valide, care ar fi de aproximativ 21.000 cu voturile prin corespondenţă ale românilor din diaspora.

„În ceea ce priveşte plicurile care au fost validate, la misiunile diplomatice sunt peste 3.000, plicuri valide cu votul valid exprimat, iar plicurile care au ajuns în ţară, care sunt preluate de Poşta Română, sunt în jur de 18.000. Deci sunt în total vreo 21.000 şi ceva de voturi din 35.000. Aici Poşta Română trebuie să vă furnizeze informaţia – a ajuns un număr de câteva sute de plicuri cu voturi exprimate care au venit după data de 3 decembrie. Ele nu pot fi considerate valide pentru că aşa spune legea. Asta este prevederea legală şi ca atare nu poate nici Poşta, nici AEP, nici Biroul Electoral al secţiilor de votare din străinătate, nu poate să decidă altceva decât prevede legea. Tocmai pentru că votul nu a fost valid, li s-a comunicat şi posibilitatea să voteze fizic, atâta timp cât votul nu a fost considerat valid. E posibil în anumite situaţii să fie din cauza serviciului poştal al ţării respective care, cine ştie, în condiţii de pandemie, poate i s-a anulat o cursă. Noi nu am putut să prevedem o astfel de situaţie excepţională care poate să întârzie mişcarea plicurilor cu vot. AEP a spus că Poşta Română trebuie să prezinte către BEC exact care este situaţia – câte plicuri au venit, în ce moment şi câte plicuri au venit după data de 3 decembrie. Aceasta e situaţia care se va prezenta”, a explicat premierul.

El i-a mai rugat pe cetăţenii „care poate nu din cauza lor, cei mai mulţi, nu li s-a validat votul, să îşi exercite votul în cursul zilei de duminică. 

„Au plecat plicurile către cei 35.800 şi ceva de cetăţeni care au validat cererile în aplicaţia votstrainatate.ro pentru corespondenţă şi constatăm că s-au întors 21.600 de plicuri, fie la misiunile diplomatice, fie pe cele trei secţii de votare organizate de MAE pentru corespondenţă aflate în ţară”, a mai spus Constantin-Florin Mituleţu-Buică, președintele AEP.

Alianţa USR-PLUS a anunţat că primeşte mii de sesizări de la românii din diaspora care reclamă că votul lor prin corespondenţă nu a ajuns la AEP şi cere Guvernului, MAE şi BEC să găsească soluţii pentru ca aceştia să poată vota fizic în secţiile de votare din străinătate, transmite News.ro.

„Aşa este. Avem un specific diferit pentru votul în străinătate. Dacă pentru pentru votul în România, ieri autorităţile au ridicat această interdicţie cu privire la declaraţia din localităţile carantinate, dacă s-a permis circulaţia membrilor echipelor candidaţilor şi altor persoane pe timpul nopţii între 6 şi 7, vorbim de specific diferit pentru alegerile desfăşurate de statul român în străinătate. O dată, au plecat plicurile către cei 35.800 şi ceva de cetăţeni care au validat cererile în aplicaţia votstrainatate.ro pentru corespondenţă. De această dată, constatăm că s-au întors 21.600 de plicuri, fie la misiunile diplomatice, fie pe cele trei secţii de votare organizate de MAE pentru corespondenţă aflate în ţară”, a declarat Constantin Buică, sâmbătă la Antena 3.

Preşedintele AEP a mai spus că nu se ştie unde s-au oprit pe circuit aceste plicuri cu voturile prin corespondenţă ale românilor din diaspora.

„Între perioada de plecare a plicurilor şi întoarcere în ţară sunt implicate mai multe servicii poştale din statele gazdă şi toate aceste lucruri sunt independente de serviciile oferite de autorităţile române şi nu putem ştii dacă plicurile au plecat de la cetăţeni către ţară. Diferenţa până la 35.800, dacă acestea au plecat pe circuit, nu ştim unde s-au oprit aceste plicuri, pentru că gestiunea pe care o are Poşta o are efectiv cu ceea ce a intrat în ţară şi separat ceea ce a intrat în misiunile diplomatice, cele 11 voturi se află la secţia 1 din Spania. Ce se întâmplă în această diferenţă, nu putem ştii, până pe data de 3 decembrie”, a completat Buică.

El a adăugat că „din păcate, mesajul transmis de AEP vine ca urmare a validărilor din acest sistem şi cetăţenii se pot prezenta la o secţie de votare în statul gazdă în care se află sau în alt stat, pentru că dacă te afli în Spania şi ai reşedinţă sau domiciliul în Spania, îţi poţi exercita dreptul de vot în Italia, Franţa, Germania, în orice alt stat din afara ţării, pentru că se votează în circumscripţia în care ai domiciliul sau reşedinţa, deci nu doar în Spania”.

Chestionat dacă au fost pierdute 15.000 de voturi prin corespondenţă, şeful AEP a răspuns: „Încă nu avem informaţii dacă aceste voturi au fost pierdute sau trimise sau au fost blocate în anumite zone ale oficiilor poştale naţionale”.

„Lucrurile sunt complicate. Aceste servicii poştale sunt specifice statelor gazdă. Ce putem reglementa clar, ce putem ştii clar, ce putem gestiona în mod concret, împreună cu celelalte autorităţi, pe teritoriul României. În afara ţării numărul secţiilor de votare este mai mic, tot din cauza condiţiilor date de pandemia de COVID-19 şi multe alte procese în desfăşurarea alegerilor pe 5 şi 6 decembrie în străinătate sunt îngreunate din cauza acestei pandemii de COVID-19”, a completat Buică.

Senatorul USR de Diaspora Radu Mihail solicită oficial explicații cu privire la voturile prin corespondenţă ale cetăţenilor din afara ţării, care nu au ajuns la destinaţie.

Radu Mihail a trimis sâmbătă o scrisoare către Biroul Electoral al Circumscripţiei 43, solicitând explicații cu privire la voturile prin corespondență intrate în România din străinătate.

„Am constatat din informaţiile oficiale publicate de către Biroul Electoral că doar ceva mai mult de jumătate dintre cetăţenii care au solicitat să voteze prin corespondenţă au primit confirmări ca plicurile pe care le-au trimis cu votul au ajuns la destinație. De asemenea, am primit numeroase semnale de la cetăţeni romani din Diaspora care au fost notificaţi de faptul că votul lor prin corespondenţă nu a ajuns, cu toate că l-au trimis cu săptămâni bune înainte. Sunt şi situaţii în care două persoane au semnalat că au trimis în acelaşi moment, din acelaşi loc, plicurile cu votul şi au avut surpriza să primească mesaje diferite - una ca votul a ajuns, o alta că nu a ajuns”, arată senatorul USR în scrisoare, potrivit news.ro.

Senatorul USR Radu Mihail solicită Biroul Electoral al Circumscripţiei 43 următoarele clarificări: „- Câte plicuri au ajuns şi au fost înregistrate în România? - Câte plicuri au ajuns şi au fost înregistrate la locaţiile din străinătate? - Ce măsuri aveţi în vedere pentru a verifica dacă toate plicurile ajunse la destinaţie au fost înregistrate? - Ce măsuri aveţi în vedere pentru că cei aproape douăzeci de mii de cetăţeni care au solicitat să voteze prin corespondenţă dar care au fost notificaţi că votul lor nu a ajuns să fie informaţi şi pe alte căi că pot merge să voteze astăzi şi mâine la oricare dintre secţiile de votare din afara graniţelor?”, conform sursei citate. Radu Mihail mai precizează că „cetăţenii români aflaţi în afara ţării trebuie să îşi exprime neîgrădit şi cu uşurinţă dreptul la vot, împreună cu toţi ceilalţi cetăţeni, iar statul român are îndatorirea să se asigure că dreptul lor de a vota nu va mai fi niciodată afectat aşa cum s-a întâmplat în mai multe ocazii, cel mai grav anul trecut la alegerile pentru Parlamentul European”. Un număr de 21.329 de alegători care au optat pentru votul prin corespondenţă, în Diaspora.

Ghidul alegătorului prin corespondență

Autoritatea Electorală Permanentă a transmis alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă la alegerile parlamentare din 6 decembrie un videoclip informativ privind tehnica votării.

Ghidul video a fost fiind publicat şi pe pagina de Facebook a instituţiei şi pe canalul de YouTube.

AEP a precizat că, pentru a veni în sprijinul acestor alegători, pune la dispoziţie clipul video care ilustrează tehnica votării prin corespondenţă “pas cu pas”.

„Acest tutorial video va fi transmis alegătorilor prin corespondenţă pe adresele de e-mail furnizate la înregistrare. Astfel, alegătorii sunt rugaţi să citească instrucţiunile primite în plic şi să vizioneze clipul înainte de a-şi exprima opţiunea de vot”, comunica AEP.