Obiectele pe care românii le abandonează cel mai des pe aeroport. Ce a lăsat o persoană pe Otopeni

Ori nu respectă greutatea sau dimensiunea, ori şi-au luat bilet doar pentru o geantă de mână. S-a ajuns aici de când şi companiile de linie cer bani în plus pentru valizele de la cală.

Comisar de poliție Alexandra Găvan, purtător de cuvânt Poliția de Frontieră Română: „Cele mai multe sunt articole pentru copii, scaune pentru mașină, scoici, un colț numai cu cărucioare pentru copii, unii părinți preferă să le lase la îmbarcare când constată că nu au voie cu ele în avion."

Aeroportul Henri Coandă este tranzitat zilnic de 30.000 de oameni, iar polițiștii de frontieră verifica în medie 20 de documente pe minut. O parte dintre pasageri îşi pierd obiectele personale sau renunță voit la ele. Unii le uită în lada de la controlul de securitate, alţii le abandonează ca să nu plătească taxe suplimentare. Toate sunt duse ulterior într-un depozit de la subsolul aeroportului.

Într-un depozit ajung lunar aproximativ 800 de obiecte pe care oamenii le pot revendica în termen de un an. De departe, cel mai spectaculos obiect abandonat pe Aeroportul Henri Coandă este o cușcă extrem de mare, pe care cel mai probabil proprietarii au abandonat-o pentru a nu plăti taxe suplimentare.

Este o metodă des întâlnită, spun angajații aeroportului. Oamenii află la check-in că bagajele lor nu respecta dimensiunile cerute de compania aviatică, sau că nu au voie în aeronavă și cu bagaj și cu un cărucior pentru copil, așa că sunt nevoiți să aleagă.

Ciprian Enea, consultant în turism: „În ultimii ani companiile aeriene au scos bagajele de cală din preţurile biletelor de avion din două motive, au vrut să-și optimizeze costurile, încasând suplimentar pentru bagajul de cală sau de mână şi în al doilea rând anul trecut au fost probleme mari de operare din cauza personalului."

Toate bagajele pierdute sau abandonate sunt scanate de serviciul român de informații și doar după ce sunt catalogate ca “infovensive" ajung și la Poliţia de Frontieră, care face un inventar al lucrurilor găsite. Numai în 2022, au fost în jur de 10.000 de bunuri. Doar 1.500 dintre acestea au fost recuperate.

Comisar de poliție Alexandra Găvan, purtător de cuvânt Poliția de Frontieră Română: „Dacă vorbim despre bijuterii sau bani, aceștia se predau după 48 de ore către trezoreria statului sau către direcția generală a finanțelor publice. După termenul de un an bunurile intră în patrimoniul statului și sunt valorificate.”

Armele albe se predau către securitatea aeroportului iar alimentele se păstrează 24 de ore după care se aruncă.