Eduard Hellvig, explicații despre protocoalele SRI. ”O să lupt până în ultima zi împotriva tuturor abuzurilor”
Eduard Hellvig, directorul SRI, a oferit vineri seară explicații cu privire la protocoalele SRI.
Acesta a spus că nu a făcut nimic ilegal și că a denunțat toate protocoalele controversate.
De asemenea, Eduard Hellvig a adăugat că este hotărât să lupte împotriva tuturor abuzurilor, indiferent cine le comite.
Declarațiile făcute de Eduard Hellvig
”De peste un an și jumătate, în spațiul public se discută despre protocoalele încheiate între SRI și alte instituții ale statului.
În această perioadă, au existat mai multe ieșiri publice – dinspre SRI – prin declarații de presă, comunicate sau interviuri, în care am încercat să explicăm care este situația referitoare la acest subiect. Cred însă că este necesar să fac cateva precizări, pentru că nu avem nimic de ascuns!
Va reamintesc, că în februarie anul trecut, am denunțat oficial toate acele protocoale controversate, oprind o practică existentă în trecut.
Ce sunt aceste protocoale? Așa cum am explicat și la Comisia SRI, pe 28 februarie 2017, încă de la început am întrebat instituția dacă aceste protocoale erau necesare. Nu puteam să punem în practică legea fără protocoale?
Mi s-a răspuns că da, se putea, conform legii – dar acesta a fost instrumentul tradițional și acesta a fost cadrul prin care am pus în practică ceea ce scrie în lege.
Am dispus un audit intern referitor la toate aceste protocoale de colaborare cu alte instituții. Și am hotărât denunțarea tuturor protocoalelor care nu sunt impuse de lege sau de hotărâri ale CSAT.
Imediat, în februarie 2017, am demarat un proces de denunțare a protocoalelor cu parchetele și instituțiile din justiție.
Nu mai există în vigoare nici un protocol care să aibă legătură cu înfăptuirea justiției în România.
Referitor la cele două protocoale aflate în discuție. Ambele au fost semnate in decembrie 2016. Primul este un protocol neclasificat, care reglementează accesul organelor de urmărire penală la infrastructura tehnică a SRI. Acesta este încă în vigoare, iar el nu presupune nici o formă de implicare a SRI în activitatea Parchetului. Toate aceste lucruri le-am adus la cunoștință Comisiei de control a SRI.
De asemenea, și președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, care are atribuții de verificare a modalității de punere în executare a acestui protocol, a fost notificată cu privire la existența sa.
Al doilea protocol, cel clasificat, reglementa modalitatea prin care SRI coopera cu Ministerul Public exclusiv pe infracțiunile privind securitatea națională (prevăzute în titlul 10 din Codul de Procedura Penală) și infracțiunile de terorism.
Ca să fim foarte clari, acest protocol clasificat ne-a fost impus de Legea de organizare și funcționare a SRI (la articolul 8). Legalitatea acestui protocol nu poate fi pusă la îndoială - sper că prin aceste precizări am lămurit această discuție din spațiul public.
De ce l-am semnat? Pentru ca OUG 6/2016 ne-a impus să semnăm protocoale cu instituțiile statului pentru exercitarea atribuțiilor noastre.
De ce l-am denunțat? Cum v-am spus mai devreme, auditul intern ne-a arătat că putem să ne exercităm atribuțiile, în baza legii și fără aceste protocoale, asigurând securitatea națională a României.
Nu am nimic de ascuns. Este un proces de transparență și de normalitate pe care eu l-am inițiat chiar dacă legea nu ne obliga la acest lucru.
Vreau să vă asigur că demersul meu de denunțare a tuturor protocoalelor la care s-a făcut referire în spațiul public vine din determinarea de a elimina toate suspiciunile legate de implicarea Serviciului Român de Informații în actul de justiție.
În încheiere, aș vrea să vă spun trei lucruri: Înțeleg că în spațiul public se vehiculează că aș fi semnat ceva ilegal. Sper că explicațiile de astăzi au fost suficient de clare pentru orice om de bună credință.
Trebuie să fii total rupt de realitate să mă acuzi pe mine că am ceva de ascuns în legătură cu aceste protocoale, în condițiile în care, de cînd sunt director, am ordonat auditul cu privire la existența protocoalelor înainte ca subiectul să fie temă publică, am denunțat protocoalele care aveau legătură cu înfăptuirea justiției în România și am început procesul de desecretizare a acestora.
S-a prezumat în spațiul public, că acest protocol semnat de mine ar fi un abuz al SRI. Eu personal înțeleg foarte bine ce înseamnă abuzul statului împotriva cetățenilor și sunt determinat să lupt până în ultima zi împotriva tuturor abuzurilor, indiferent de cine le face.”
Acuzațiile aduse de Dragnea SRI
Liviu Dragnea a cerut, vineri, Comisiei de supraveghere a Serviciului Român de Informaţii să demareze de urgenţă o anchetă care să cerceteze "eventualele fapte ilegale" săvârşite de SRI, adăugând că şi Inspecţia Judiciară ar trebui să se autosesizeze în legătură cu protocoalele de cooperare dintre instituţii din Justiţie şi SRI, despre care a lansat prima dată acuzaţii Darisu Vîlcov.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie a încheiat două protocoale cu Serviciul Român de Informaţii pe 8 decembrie 2016, unul cu caracter nesecret, iar altul clasificat secret de stat, pentru care a cerut declasificarea în martie 2018, a precizat ulterior PÎCCJ.
Comisia parlamentară de control a activităţii SRI ştia de existenţa celor două protocoale încheiate în decembrie 2016 cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a declarat şi purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, Ovidiu Marincea. El a făcut vineri, pe pagina sa de Facebook, o serie de precizări referitoare la două protocoale, unul cu caracter secret şi celălalt cu caracter nesecret, semnate de procurorul general Augustin Lazăr şi de directorul SRI, Eduard Helvig.
"De ce s-au semnat cele două protocoale? Prin OUG nr. 6/2016 s-a prevăzut că stabilirea condiţiilor concrete de acces la sistemele tehnice ale Centrului Tehnic de Interceptare al organelor judiciare se realizează prin protocoale de cooperare încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală, organe de cercetare penală speciale. În aplicarea acestei dispoziţii legale, au fost încheiate cele două acte", a scris Ovidiu Marincea.
El a făcut şi câteva precizări referitoare la conţinutul celor două protocoale.
"Protocolul neclasificat reglementează modalitatea tehnică prin care organele de cercetare penală au acces la infrastructura tehnică a Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, motiv pentru care s-a impus menţinerea în vigoare a acestuia, fapt despre care a fost informată şi Comisia parlamentară de control cu ocazia audierilor domnului director al SRI în cadrul acestui organism. Protocolul clasificat reglementa modalitatea prin care, în exercitarea atribuţiilor ce ne revin în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului şi al infracţiunilor la adresa securităţii naţionale, Serviciul cooperează cu Ministerul Public, fapt ce a impus clasificarea acestuia", se explică în postare.
Purtătorul de cuvânt al SRI a adăugat că protocolul cu caracter secret a fost denunţat pe 28 februarie 2017 şi nu se mai aplică, dar şi-a păstrat caracterul de document clasificat.
Potrivit lui Marincea, SRI poate face, conform legii, cercetare penală specială în cazul infracţiunilor la adresa securităţii naţionale şi infracţiunilor de terorism, din dispoziţia procurorului, prin punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.
"De ce? În cazul infracţiunilor grave la adresa securităţii naţionale, SRI are expertiza necesară, personalul pregătit şi posibilităţile tehnice de a preveni şi contracara aceste ameninţări. În cadrul SRI există cei mai buni experţi în limbi şi dialecte rare, de exemplu, cei mai buni experţi în contraspionaj, personal pregătit în acest sens care cunoaşte modus operandi al spionilor, are cazuistica şi expertiza relevante şi este în măsură să desfăşoare aceste activităţi", se mai menţionează în postare.
Ovidiu Marincea susţine că a fost înştiinţată şi Comisia parlamentară de control a activităţii SRI cu privire la menţinerea în vigoare a protocolului neclasificat şi de denunţarea celui clasificat.
Pe site-ul PÎCCJ a fost publicat un protocol privind cooperarea între SRI şi Ministerul Public pentru stabilirea condiţiilor concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, încheiat la începutul lunii decembrie 2016, document cu caracter nesecret.
Conform documentului, SRI "asigură Ministerului Public, structurilor sale centrale sau teritoriale, precum şi organelor de cercetare penală delegate de procuror, accesul direct, nemijlocit şi independent la sisteme tehnice deţinute şi administrate de acesta, prin Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, pentru punerea în aplicare a actelor de autorizare emise în temeiul prevederilor Codului de procedură penală sau legii speciale".
Pe de altă parte, PÎCCJ îşi asumă, printre altele, obligaţia ca "echipamentele utilizate pentru conectarea la Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor se fie dedicate acestui scop, nefiind permisă partajarea lor în alte reţele".
Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă, a postat pe pagina sa de Facebook un al doilea protocol de colaborare între SRI şi PÎCCJ, referitor "cooperarea pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin", încheiat tot în decembrie 2016.
Etichete: darius valcov, Eduard Hellvig, Liviu Dragnea, Parchet, procurori, protocoale, SRI,
Dată publicare:
