Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă au primit o finanțare de 8 miliarde de dolari. Când ar putea fi gata

Odată intrate în funcțiune, reactoarele vor dubla actuala capacitate de producție de electricitate a centralei.

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București anunță că proiectul celor două noi reactoare de la Cernavodă marchează o finanțare-record venită de peste Ocean.

Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA în România: ”Acest proiect în valoare de 8 miliarde de dolari este cel mai mare pachet de finanțare primit până acum de România, fapt care indică încrederea pe care o au Statele Unite în vechiul lor partener și aliat”.

Acordul a fost semnat la Washington, iar proiectul de la Cernavodă va implica un consorţiu format din companii din Statele Unite, România, Canada şi Franţa, spune ministrul Economiei.

Citește și

Angajații Centralei Nucleare de la Cernavodă au fost izolați din cauza coronavirusului

Virgil Popescu, ministrul Economiei: ”Fiind vorba de tehnologie CANDU, canadiană, e clar că trebuie să avem parteneri şi partea canadiană, îmi doresc şi parteneri francezi, deci vom avea un consorţiu euroatlantic pentru construirea reactoarelor. Decizia de investiţie pentru aceste reactoare va fi clar la începutul anului viitor. Vom avea termen de punere în funcţiune 2030. Nu e uşor să construieşti două reactoare”.

Concret, peste 10 ani la Cernavodă ar trebui să fie, în total, 4 reactoare nucleare.

În afară de construirea a două noi reactoare, înțelegerea cu americanii se referă și la retehnologizarea primului reactor, intrat în funcțiune acum 14 ani și care are nevoie de investiții serioase.

Alături de el este un al doilea reactor, din 2007. Împreună, cele două unităţi acoperă 20% din consumul de electricitate la nivel naţional.

Planuri pentru noile reactoare, 3 și 4, datează din perioada comunistă, iar de mai bine de un deceniu autoritățile de la noi caută finanțatori.

Cel mai mult au durat discuțiile cu o mare companie chineză, acuzată ulterior de americani de spionaj nuclear.

Negocierile cu asiaticii au început în 2013, an în care era primit la București, cu mare fast, premierul chinez.

România își punea atunci speranțele în banii asiaticilor care ar fi putut finanța mari proiecte de infrastructură și energie.

Doi ani mai târziu, a fost semnat și un memorandum pentru Cernavodă, dar mai apoi totul a rămas pe hârtie.

În iulie, anul acesta, Guvernul a pus punct discuţiilor cu chinezii şi a anunţat că e în căutare de parteneri serioşi din zona euroatlantică.

Odată intrate în funcţiune, cele două noi reactoare vor dubla puterea actuală a centralei de la Cernavodă.