Care sunt cele mai “verzi” orașe din România, și unde se poate respira „cel mai curat aer din țară”

Galerie foto

Surpriza este însă Galațiul, fost oraș industrial care se mândrește acum cu cel mai curat aer din România, și se află pe locul 21 la nivel european, potrivit Agenției Europene a Mediului.

Oradea este, probabil, “vârful de lance” al sustenabilității urbane din România, unde primăria a investit, în ultimii ani, sume colosale – primite de la Uniunea Europeană, pentru a crește calitatea vieții în oraș.

Nu mai puțin de jumătate de miliard de euro – fonduri europene - a absorbit Oradea, de la aderarea României la UE.

Citește și

Bucureștenii stau cel mai rău la spațiul verde pe cap de locuitor. Care sunt cele mai verzi orașe din România

Acum, centrul istoric al orașului este în întregime renovat, străzile sunt pentru pietoni, nu pentru mașini, iar transportul în comun a fost modernizat. În plus, orădenii reciclează cinci tipuri de deșeuri, inclusiv compost, și își încălzesc locuințele cu apă geotermală, o soluție extrem de eficientă, din punct de vedere energetic și ecologic.

Potrivit primarului, în ultimii 10 ani, în Oradea, suprafața de spațiu verde din oraș a crescut până la aproape 600 de hectare, prin transformarea unor terenuri degradate și a unor suprafețe lăsate în paragină, în spații verzi funcționale.

Cluj Napoca, sau “capitala Transilvaniei” – cunoscută în întreaga lume pentru festivalul Untold, vine puternic din urmă. Autoritățile locale și-au propus să o facă 100% “verde” în următorii ani.

Centrul orașului, până acum câțiva ani aglomerat de mașini, a fost redat pietonilor, sute de locuri de parcare au dispărut, iar străzile de aici vibrează acum de viață.

Jumătate din transportul public din Cluj-Napoca este deja electric, iar pentru a-i încuraja pe oameni să folosească autobuzele și tramvaiele noi, primăria a hotărât ca în fiecare zi de vineri , transportul în comun să fie gratuit.

Majoritatea străzilor reabilitate au (sau vor avea) piste pentru bicicliști, chiar dacă mulți se plâng că acestea nu sunt încă bine conectate între ele.

Mai mult, Clujul are și 900 de locuri de parcare special amenajate pentru biciclete. Un loc costă doar 56 de lei pe an.

În ultimii ani, Clujul a investit sume considerabile și când vine vorba de spațiile verzi. Pe lângă cele două baze sportive, recent au apărut și două mari parcuri, care ocupă, în total, 26 de hectare.

Sibiu, oraș medieval cu o istorie și arhitectură bogate, este cunoscut mai ales pentru atmosfera de basm din centrul istoric (complet refăcut), dar este de asemenea, un lider în domeniul sustenabilității și al reducerii poluării.

În ultimii 15 ani, Sibiul a reușit să reducă emisiile de CO2 cu 20%, iar calitatea aerului din oraș este semnificativ mai bună decât în multe alte localități din România.

În Sibiu, sunt instalate panouri solare pe clădiri publice, școli și locuințe private, străzile sunt iluminate cu LED-uri, iar transportul în comun electric se modernizează continuu.

Pe străzile din centru circulă doar pietonii, iar în oraș sunt peste 20 km de piste de biciclete. Primăria are planuri pentru încă 20, până anul viitor.

De asemenea, autoritățile locale au pus la punct un sistem eficient de colectare selectivă a deșeurilor, care include containere separate pentru hârtie, plastic, sticlă și metal.

Cunoscut în epoca comunistă mai ales pentru industria sa siderurgică poluantă și ineficientă energetic, Galațiul este orașul care se mândrește azi cu cel mai curat aer din România, și se află pe locul 21 la nivel european, potrivit Agenției Europene a Mediului.

Cum a reușit orașul de la malul Dunării să atingă o asemenea performanță? Dispariția industriei poluante e doar o parte a răspunsului.

Primăria a plantat, numai în ultimii trei ani, aproape 10.000 de arbori, și a amenajat 50 de mii de metri pătrați de spațiu verde.

Parcurile din oraș au fost modernizate, iar ruinele unei foste uzine de apă abandonate au fost transformate într-un parc de aventură, un adevărat magnet pentru localnici.

Este în plină desfășurare și un amplu program de regenerare urbană a 13 cartiere, prin care se urmărește refacerea trotuarelor și a carosabilului, amenajarea de spații verzi, crearea de noi locuri de joacă sau de alte spații pentru socializare.

O plajă de pe malul Dunării a fost, de asemenea, modernizată și redată locuitorilor orașului, iar primăria se pregătește să refacă alte două.

Transportul în comun a fost și el modernizat, iar alte 62 de autobuze electrice, tramvaie și troleibuze noi urmează să sosească în curând. Cu toate aceste achiziții, municipiul Galați își înnoiește flota de transport aproape în întregime.

În plus, s-au creat deja aproape 20 de kilometri de piste pentru bicicliști.

Pe de altă parte, Galațiul are ambiția să devină cel mai “electrificat” oraș din România. Are deja 46 de stații de încărcare a mașinilor electrice, iar numărul lor va crește la peste 200.

Târgu Lăpuș este un orășel cu doar 13.000 de locuitori din Maramureș, care a reușit să ridice nivelul de reciclare a deșeurilor la 60%, devenind, astfel, localitatea cu cea mai ridicată rată de reciclare din România.

Orașul colectează mai mult decât media UE (49%) și de aproape cinci ori mai mult decât media la nivel național, care e de doar 13%.

Deși nu este un oraș bogat, și nici foarte cunoscut, Târgu Lăpuș reușește să dea un exemplu strălucit de implicare a administrației si a locuitorilor săi, pentru a-și transforma orașul într-unul verde și sustenabil.

Buzău a înțeles că orașele cu viziune pe termen mediu și lung sunt cele care își pot atinge mai ușor obiectivele decât cele care încearcă doar să atragă resurse. Potrivit urbanizehub.ro, din 2016, orașul și-a format o echipă de 40 de specialiști care lucrează la proiecte pentru dezvoltarea comunității.

Buzăul vrea să devină, până în 2030, un oraș magnet și un centru național pentru economia circulară. De altfel, este primul oraș din România cu o “școală circulară”, care își produce singură energia, și reutilizează apa pluvială pentru uz menajer și întreținerea plantelor.

Buzăul are 28 de metri pătrați de spațiu verde pe cap locuitor, peste media europeană, și are ambiția de a deveni cel mai verde oraș din România.

Un alt oraș care merită menționat pentru efortul său de a se transforma și de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor săi este Timișoara.

Orașul de pe Bega are proiecte ambițioase de reducere a emisiilor de CO2 și de creștere a eficienței energetice.

Fosta Capitală Europeană a Culturii promovează activ transportul verde, cu ajutorul autobuzelor electrice și al pistelor de biciclete.

Există aproximativ 34 km de piste de biciclete dedicate în oraș, iar primăria vrea să extindă rețeaua la 100 km, în următorii ani.

De asemenea, în Timișoara sunt planificate proiecte ambițioase de regenerare urbană, în valoare totală de aproape 700 de milioane de euro.