Austria se opune începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Rep. Moldova. Statul pe care austriecii îl apără
Austria a anunțat că se opune începerii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova.
Austria se opune începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, întrucât nu este de acord cu o procedură accelerată şi consideră că "Kievul nu ar trebui să primească privilegii pe care Bosnia-Herţegovina nu le are", relatează agenţia ucraineană RBC, care citează serviciul de presă al parlamentului austriac, acolo unde cancelarul Karl Nehammer (foto) şi ministrul de Externe Alexander Schallenberg au fost audiaţi, marţi, în comisia pentru politica europeană, potrivit News.ro.
Nehammer consideră că Ucrainei şi Republicii Moldova ar trebui să li se ofere perspectiva de a adera la UE "în semn de solidaritate", dar se opune unei proceduri accelerate.
Astfel, cancelarul federal austriac Karl Nehammer le-a spus deputaţilor că "nu va fi de acord cu negocierile de aderare cu Ucraina în circumstanţele actuale". Potrivit acestuia, "nu ar trebui să existe preferinţe pentru Ucraina, în detrimentul Bosniei-Herţegovina, care se află, de asemenea, în prezent în aşteptarea deschiderii negocierilor de aderare".
Este o poziţie pe care o exprimase deja şi ministrul său de Externe, Alexander Schallenberg, într-un interviu acordat luna trecută cotidianului Financial Times. Alexander Schallenberg le cerea atunci liderilor UE să nu favorizeze Ucraina în detrimentul ţărilor din Balcanii de Vest în ceea ce priveşte aderarea la blocul comunitar.
La 8 noiembrie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să aprobe începerea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.
Subiectul deschiderii de negocieri de aderare cu Ucraina şi Moldova ar urma să figureze pe agenda summitului UE de joi şi vineri. Ungaria a anunţat deja că se va opune deciziei de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina, or, pentru o astfel de decizie este nevoie de unanimitate. Potrivit presei, din cauza împotrivirii Ungariei, decizia pe tema extinderii UE ar putea fi amânată.
Ce au spus Nehammer și Schallenberg în fața deputaților austrieci
În perspectiva reuniunii şefilor de stat şi de guvern din 14-15 decembrie, cancelarul federal Karl Nehammer şi ministrul de Externe Alexander Schallenberg au răspuns marţi la întrebările deputaţilor din cadrul comisiei principale din Parlamentul austriac care se ocupă de problemele UE. Propunerea de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina a provocat dezbateri aprinse, potrivit unui comunicat al serviciului de presă al Parlamentului de la Viena.
Partidul extremist FPÖ (Partidul Libertăţii), care cunoaşte un avânt electoral în defavoarea conservatorilor lui Nehammer, a cerut un veto austriac atât împotriva creşterii bugetului UE, cât şi împotriva deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina. În plus, guvernul german ar trebui să ceară încetarea sancţiunilor împotriva Rusiei la nivelul UE, au cerut deputaţii FPOe, dar opţiunea lor a fost minoritară, menţionează sursa citată.
În ceea ce priveşte extinderea UE, Karl Nehammer a explicat că, din perspectiva austriacă, aceasta reprezintă un "motor" pentru reformele din ţările în cauză. Austria a sprijinit "întotdeauna" integrarea în UE a statelor din Balcanii de Vest. Acum, în semn de solidaritate, ar urma să li se ofere şi Ucrainei şi Republicii Moldova perspectiva aderării, a spus Nehammer, care s-a pronunţat însă categoric împotriva unei "proceduri accelerate" pentru cele două state. În plus, a arătat el, sunt necesare şi o serie de reforme interne ale UE, dacă Uniunea doreşte să fie "aptă" pentru extindere.
Nehammer şi Schallenberg au arătat că, în general, este mai bine să exporţi prosperitate şi stabilitate decât să imporţi instabilitate, în special în imediata vecinătate.
Deputatul social-democrat Jörg Leichtfried (SPÖ) l-a întrebat pe cancelarul federal Nehammer dacă Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, s-a consultat cu el înainte de a recomanda perspectiva unor negocieri de aderare cu Ucraina. Nehammer a negat acest lucru. În general, nu au existat consultări între von der Leyen şi şefii de guvern. De asemenea, Nehammer le-a răspuns deputaţilor FPÖ Petra Steger, Christian Hafenecker şi Axel Kassegger că Austria nu va fi de acord cu negocierile de aderare cu Ucraina în condiţiile actuale. În special, nu ar trebui să existe niciun fel de favoritism faţă de Ucraina în comparaţie cu Bosnia şi Herţegovina, care se află acum, de asemenea, în aşteptarea negocierilor de aderare.
Austria sprijină sancţiunile împotriva Rusiei
Pe de altă parte, Austria sprijină sancţiunile împotriva Rusiei. Economia Rusiei este în creştere datorită trecerii la o economie de război, care este însoţită de investiţii de stat de miliarde în industria de apărare, a explicat Nehammer. Sancţiunile ar avea un succes deosebit în domeniul tehnologiilor înalte şi al sistemelor de armament aferente.
Potrivit lui Nehammer, nu este important să se ia poziţie împotriva Rusiei doar din punct de vedere al solidarităţii cu Ucraina, ci şi şi în special pentru propria securitate a Austriei.
Întrebat de deputatul Alois Schroll (SPÖ) despre problema securităţii aprovizionării cu gaze, Nehammer a spus că nivelul de stocare a gazelor este de peste 98%. Acest lucru nu schimbă însă faptul că trebuie redusă dependenţa faţă de Rusia, lucru care este urmărit prin negocierea importurilor de gaze naturale lichefiate, pe de o parte, şi prin promovarea energiilor regenerabile, pe de altă parte, a adăugat cancelarul.
În general, Austria este în continuare în linie cu UE în ceea ce priveşte solidaritatea cu Ucraina, dar fără a încălca neutralitatea, a explicat Nehammer. Este vorba în primul rând de ajutor financiar pentru a menţine "statul ca întreg" în Ucraina.
În ceea ce priveşte azilul şi migraţia, Nehammer s-a arătat mulţumit de faptul că "schimbarea de paradigmă" iniţiată în februarie a primit un impuls. Din ce în ce mai multe state membre ale UE sprijină accentul pus pe o protecţie sporită a frontierelor externe şi pe cooperarea cu ţările terţe sigure, pentru a pune capăt modelului de afaceri al traficanţilor de migranţi din Mediterana.
Referitor la situaţia din Israel, ministrul de Externe Alexander Schallenberg a prezentat obiectivele care, în opinia sa, ar trebui să fie prioritare pentru politica europeană. Pe lângă eliberarea necondiţionată şi imediată a ostaticilor Hamas, Schallenberg consideră că prevenirea unei "conflagraţii" în regiune reprezintă o prioritate deosebită. Având în vedere rolul Hezbollah şi creşterea numărului de atacuri cu rachete ale rebelilor Houthi din Yemen, acest pericol nu a fost evitat. Actele de violenţă comise de coloniştii radicali israelieni ar adăuga, de asemenea, "gaz peste foc", a arătat Schallenberg. În plus, Europa trebuie să contribuie şi la atenuarea suferinţelor umanitare din Fâşia Gaza şi să facă o distincţie clară între Hamas şi populaţia civilă de acolo.
Cu toate acestea, este important ca "nici măcar un cent" din banii europeni pentru ajutor să nu fie direcţionat către propaganda antisemită sau chiar către finanţarea terorismului, a spus Schallenberg. În ceea ce priveşte finanţarea ONG-urilor de la bugetul UE, comportamentul şi declaraţiile antisemite ar trebui să fie, de asemenea, un motiv clar de excludere, a declarat Schallenberg.
Sursa: News.ro
Etichete: Ucraina, uniunea europeana, Republica Moldova, austria,
Dată publicare:
12-12-2023 17:25
