Problemele pădurilor. Câte sunt cauzate de schimbările climatice, câte de defrișări și care sunt soluțiile

Cu toate acestea, pădurea Amazoniană, cea mai mare pădure tropicală din lume, producea în 2021 mai mult dioxid de carbon decât absorbea, pentru prima dată în istorie, potrivit cercetătorilor citați de The Guardian anul trecut.

Imensa pădure de 6,7 milioane de km2, de două ori cât suprafața Indiei, absorbea în trecut emisiile din spatele crizei climatice, dar acum cauzează accelerarea problemelor de mediu, au spus cercetătorii. Ei au explicat că emisiile produse de pădurea Amazoniană sunt cauzate de incendii, multe dintre ele pornite intenționat pentru a „curăța” terenul de arbori cu scopul producției de carne de vită și soia. Însă și temperaturile tot mai ridicate și seceta sunt vinovate de transformarea Amazonului într-o sursă de CO2.

Situația este îngrijorătoare și în ceea ce privește pădurile din România, care între 2001 și 2021 au pierdut 5% din suprafață, potrivit Global Forest Watch. Aplicația, care monitorizează pădurile lumii în timp real, arată că țara noastră a pierdut 391.000 hectare de copaci în ultimii 20 de ani.

„Pădurile au început să fie în atenția publicului din ce în ce mai mult în ultimii ani și totul este legat de această dezvoltare socio-economică a oamenilor care generează atât de multe dezechilibre în natură”, a spus Alin Moș, director în cadrul Administrației Parcului Natural Apuseni, pentru ȘtirileProTV.ro.

„Suprafața de teren în trecut, mai ales în zona noastră, în emisfera nordică, în zona temperată, era în mare majoritate acoperită de păduri. Oamenii în general, în foarte multe locuri de pe glob au trebuit să își creeze un spațiu adecvat locuirii, inclusiv prin înlăturarea vegetației lemnoase, arborilor. Întotdeauna trebuie să creezi un echilibru între ceea ce folosești ca om și ceea ce natura trebuie să creeze, fără ca tu să te crezi un mic Dumnezeu care așază lucrurile așa cum consideră el”, a mai spus șeful din Regia Națională a Pădurilor Romsilva.

În 2020, s-au executat regenerări forestiere de 25.189 de hectare, iar 17.162 dintre acestea au fost regenerări naturale conform INS, dar copacii devin maturi după zeci de ani de la plantare.

Totuși, unele regiuni din România au fost afectate profund de pierderea pădurilor. În ultimele două decenii, Suceava a pierdut 59.200 hectare de suprafețe acoperite de copaci, de departe cea mai mare suprafață de pădure afectată de tăieri în țara noastră. Prin comparație, Harghita, care se află pe locul doi în topul județelor despădurite întocmit de Global Forest Watch, a pierdut 39.600 ha în 20 de ani.

Laura Bouriaud, doctor inginer și profesor la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a explicat câte dintre problemele pădurilor provin din defrișări și câte sunt cauzate de schimbările climatice.

Câte dintre problemele pădurilor se trag din defrișări?

„Defrișările, în fapt tăierile pe suprafețe mari, pentru că nu a fost vorba niciodată în România de schimbarea categoriei de folosință de la pădure la altceva, care au avut loc în România in perioada procesului de retrocedare a pădurilor sau mai târziu, au afectat versanți întregi în Argeș, Maramureș, Cluj, Bistrița. Aceste defrișări pot afecta stabilitatea versanților și pot conduce la efecte negative locale, de exemplu intensificarea fenomenelor de eroziune a solului sau de torențialitate”, a spus Bouriaud pentru ȘtirileProTV.ro.

„În cazul tăierilor ilegale, în general se extrag în primul rând arborii cei mai frumoși, adică arborii care ar trebui să producă semințele viitorului arboret [porțiune cu vegetație omogenă, diferită de restul pădurii] - deci pădurea se va regenera cu arbori care, teoretic, nu fac parte din categoria celor mai rezistenți sau a celor care au ieșit câștigători din selecția naturală. Tăierile ilegale, 'după ureche', sau 'după cererea pieții' vor conduce la arborete mai slabe calitativ, deci mai puțin reziliente”, a avertizat profesorul din cadrul Facultății de Sivicultură.

Mai mult, aceste tăieri ilegale ar putea prezenta o problemă pentru adaptarea la schimbările climatice, din cauză că banii rezultați nu se reîntorc ca investiții în păduri, care sunt necesare perioadelor de tranziție către alte condiții de mediu, a mai spus Bouriaud.

Câte dintre problemele pădurilor sunt cauzate de schimbările climatice?

Pe de altă parte, și schimbările climatice aduc perturbări la care pădurile nu se pot adapta rapid. Fenomenele extreme precum vânturile puternice produc căderea în masă a copacilor, frecvența și intensitatea secetei duc la moartea arborilor și la creșterea riscului de incendii și apar mai frecvent boli și dăunători, inclusiv noi, care pot afecta sute de hectare.

„Toate acestea afectează în general stabilitatea ecosistemului forestier, iar în particular este afectată capacitatea pădurii de a se regenera: fructificarea se face mai greu, puieții nu supraviețuiesc, semințișul instalat nu rezistă - astfel încât unele specii de arbori dispar din anumite păduri fiindcă din cauza schimbărilor climatice nu le mai sunt asigurate condițiile optime pentru a se regenera”, a spus Bouriaud citând cercetarea realizată la Universitatea sa din Suceava.

„Însă fenomenul cel mai periculos în acest moment îl reprezintă incendiile de pădure, favorizate de seceta extremă. Anul acesta în Europa au ars peste 660.000 de hectare”, a mai spus ea.

Care sunt soluțiile mergând mai departe?

Una dintre soluțiile pentru viitor sunt investițiile în pădure, potrivit profesorului universitar. Ea recomandă finanțarea asistării regenerării naturale și a migrației naturale a speciilor, a conservării resurselor genetice valoroase și a asigurării unor rezerve de arbori sănătoși, rezistenți și capabili să producă semințe pe mai departe.

Totodată, cercetătoarea trage un semnal de alarmă asupra adaptării pădurilor, spunând că suntem în „stare de urgență” pentru a crește reziliența pădurilor. „În unele arborete trebuie o răritură mai intensă pentru a oferi arborilor destui nutrienți și a reduce competiția dintre ei, în alte arborete, dimpotrivă, trebuie menținută o densitate ridicată pentru a evita evaporarea apei”, a spus ea.

De asemenea, tăierile realizate cu scopul regenerării naturale trebuie făcute ținând cont de faptul că arborii cei mai rezistenți, sănătoși și frumoși, cu valoare economică ridicată, trebuie extrași printre ultimii.

Iar incendiile forestiere se pot preveni prin reducerea vegetației uscate.

„Dând la o parte pădurile pe care dorim să le conservăm 100% fără nicio intervenție, în toate celelalte păduri adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscurilor asociate înseamnă intervenție activă în viața pădurii și investiții, inclusiv în drumuri forestiere în zonele de risc de incendii”, a spus Bouriaud.

Ea a mai spus că arborii migrează în mod natural trei kilometri pe an, însă ar trebui să migreze cu 10 kilometri pe an pentru a face față schimbărilor climatice.

„Cu alte cuvinte, silvicultorul și proprietarul să fie capabili să anticipeze evoluția climatului și să planteze sau să favorizeze în regenerare specia potrivită noilor condiții. Aceasta se poate face doar dacă se investește în pădure și în formarea unor specialiști onești, care să dețină posibilitatea de a decide ce este mai bun pentru pădure, pe baza experienței profesionale proprii”, a concluzionat Bouriaud.

Articol susținut de ING.