„Statul degeaba”. Un uriaș aparat cu peste 250 de agenții și companii, cu sute de mii de angajați, care nu funcționează

Galerie foto

Din păcate, toate aceste instituții cu șefi numiți politic la fiecare schimbare de guvern, sufocă statul, îl blochează în birocrație, cu funcționari care produc doar hârtii. Alex Dima, jurnalist PRO TV i-a vizitat.

Ministerul Economiei, locul de unde se dă ora exactă în economia României. Ceasul din turn a stat de ani buni, pereții clădirii se dărâmă. Ministerul are 840 de angajați, cu multe departamente și direcții, multiple posturi de conducere. Lor li se adaugă oamenii din instituțiile aflate în subordonarea Ministerului, încă două mii de angajați plățiți din bugetul statului. Ministerul mai are în coordonare o listă de 59 de institute și companii cu sute de angajați, adevărați coloși care stau pe patrimonii uriașe, dar care nu produc mare lucru. Acumulează însă datorii la stat. Peste 30 la sută din funcționarii Ministerului ar trebui să plece acasă, susținea pe când încă era în funcția de ministru, Claudiu Năsui.

Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei: "Funcția publică este extrem de privilegiată. Toate funcțiile au trecut prin mâna oamenilor acestora și au făcut un statut extrem de privilegiat. Mult mai tare decât orice salariat român. Adică, vrei să-l dai afară, nu poți. E foarte greu să dai afară un funcționar."

Citește și

Reuters: Firmele funerare din România se zbat să țină pasul cu valul 4. „Vaccinați-vă, altfel veți ajunge pe mâna noastră”

Așa că, din Minister, Claudiu Năsui n-a dat pe nimeni afară. A rămas marcat de birocrația și sistemul găsite în Minister.

Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei: "În momentul în care sistemul își dorește să treacă ceva trece fulger. În momentul în care se pun tălpi poate să te amâne. Ce e sistemul? Vorbim că de securișți. O masă de oameni care conduc statul în mod peren. Să zic așa. Politicienii vin, se schimbă, dar ei sunt aceeași. Au și ei structura lor care de 30 de ani s-a înrădăcinat."

Echipa a cerut să filmeze prin birourile angajaților, să-i vadă la treabă.

Pentru a nu deranja sistemul, au fost refuzați. Aveau însă să descopere cum funcționează lucrurile aici, câteva minute mai târziu. Clădirea care se vede din Calea Victoriei, fostul Palat al Monopolurilor, construită în perioada interbelică, e transformată în groapă de gunoi. Ministerul funcționează în clădirile de lângă. Ministrul Năsui și-a dat acordul că echipa să filmeze în interior, ba chiar a desemnat consilierul personal să îi însoțească. Imediat, mai mulți directori au apărut cu mesajul că nu e voie.

Director: "Este în conservare. ​Chiar nu putem să vă dăm accesul acolo."

Alex Dima, jurnalist PRO TV: De ce?

Director: "Pentru că e o clădire care acum nu e în folosință. Trebuie să avem și noi acceptul conducerii."

Alex Dima, jurnalist PRO TV: Unde e domnul de la GDPR?

Director: "Nu știu."

Timp de mai bine de o oră, directorii Ministerului și-au pasat decizia de la unul la altul, în încercarea de a nu ne lăsa să pătrundem în clădire.

Director: "Aveți solicitare în scris? Să dăm un număr pe ea."

Alex Dima, jurnalist PRO TV: Vă filmează, ca să știți când faceți treaba asta. ​ Romulus Dimitriu este directorul departamentului Servicii Interne, Ioan Olariu este directorul departamentului Administrativ, Cristian Sandu, directorul departamentului financiar. Echipa s-a plimbat de la un etaj la altul, au făcut solicitare în scris la Servicii Interne.

Hârtia a mers pentru avizare la departamentul date personale.

Au urmat alte zeci de minute de așteptare. Ca o ironie amară, pe pereți stau afișate hârtii care vorbesc despre transparență.

În cele din urmă, echipa a pătruns în clădire.

În clădire a funcționat Ministerul Economiei până în 2004 când s-a hotărât reabilitarea clădirii. De 17 ani, Ministerul e în litigiu cu o firmă de construcții. Locul a fost transformat de angajații Ministerului în groapă de gunoi pe șase etaje.

Printre gunoaie au rămas documente care ar trebui să stea în arhive.

Mobiler de patrimoniu zace printre gunoaie.

Tot acest dezastru s-a întâmplat fix sub nasul miniștrilor care au condus economia țării, care de 17 ani n-au fost în stare măcar să curețe acest loc. Aici se vede cel mai bine neputința, dar și lipsa de interes a celor care s-au perindat prin scaunul de ministru. Romulus Dimitriu raspunde de acest loc.

Alex Dima, jurnalist PRO TV: Uitați, sunt tot felul de mese de scaune care ar putea fi...

Romulus Dimitriu: "Știți câți oameni avem în subordine?"

Alex Dima, jurnalist PRO TV: Câți oameni aveți în subordine? Câți?

Romulus Dimitriu: "Trei oameni."

Alex Dima, jurnalist PRO TV: Deci nu aveți oameni.

Romulus Dimitriu: "Știți câți IT-iști are ministerul? Zero."

Alex Dima, jurnalist PRO TV: Zero în Ministerul Economiei? Nu aveți IT-Iști?

Romulus Dimitriu: "Nu. Au fost trei IT-iști și au plecat la Minsiterul Energiei."

Alex Dima, jurnalist PRO TV: Și toate chestiunile de IT, dacă vă pică un server, cine le rezolvă?

Romulus Dimitriu: "Prefer să nu răspund."

Alex Dima, jurnalist PRO TV: Pai, răspundeți.

Romulus Dimitriu: "Eu. Care sunt economist..."

Toți directori din Minister cunosc acest dezastru, dar au tăcut. Nimeni n-a avut acces aici până acum, a fost ținut secret de o omertă care își apară oamenii.

Alex Dima, jurnalist PRO TV: Înainte de dumneavoastră cine a fost director?

Romulus Dimitriu: "Nu știu."

Alex Dima, jurnalist PRO TV: Păi cum nu șțiți? Nu șțiți de la cine ați preluat? Nu vedeți în acte cum îl cheamă pe directorul de dinainte de dumneavoastră? Dumneavoastră conduceți de un an și nu șțiți cine a stat pe scaunul dumneaoastră cu trei zile înainte de dumneavoastră?

Romulus Dimitriu: "Era altă organizare."

Alex Dima, jurnalist PRO TV: Bun, altă organizare. Cine era directorul? Nu ați preluat gestiunea de la directorul de dinainte?

Romulus Dimitriu: "Nu."

Alex Dima, jurnalist PRO TV: Și nu știți cine a fost înainte de dvs?

Romulus Dimitriu: "Nu."

Ioan Olariu lucrează de 23 ani în Minister.

Alex Dima, jurnalist PRO TV: A răspuns vreodată cineva pentru ce e aici?

Ioan Olariu: "Să răspundă? Nu. Nici nu a fost întrebat."

Angajații puteau măcar să protejeze lucrurile rămase aici. Nu i-a interesat.

Ioan Olariu: "Dacă lucrurile erau puse cu o folie cu o prelată, am și eu o întrebare. Dacă erau așa cum spuneți dumneavoastră, mai făceați emisiune?"

Alex Dima, jurnalist PRO TV: A, și le-ați pus așa ca să fac eu emisiune. Nu e așa toată România.

La etajul unu era cabinetul ministrului. Așa arată acest loc în 2004. Și așa arată acum.

Hoții au distrus acest spațiu, cu toate că intrarea în Minister e păzită non-stop de Jandarmerie. Tot acest dezastru se întâmplă în clădirea Ministerului, în centrul Capitalei, un loc pe lângă care, de 17 ani, zi de zi au trecut miniștrii, secretari de stat și toți angajații din Ministerul Economiei. N-au făcut nimic, așa cum n-au făcut pentru economia țării care e la pământ.

Institul de Cercetări Metalurgice, ICEM, stă pe comoară în cartierul Crângași, ascuns după blocuri, pe malul lacului Morii. 36.000 de metri pătrați de teren, 25 de clădiri. Echipa a ajuns aici într-o zi de luni.

Singurul om prezent în institut este portarul. Dă telefoane, se agită, nu găsește pe nimeni.

Portar: "Dacă se poate, veniți mâine dimineață. Acum sunt plecați în delegație."

Alex Dima, jurnalist PRO TV: Este luni, ora 14 și 15 minute. Nu mai e nimeni aici. Ne întoarcem mâine.

Alex Dima s-a întors a doua zi. Cum nici portarul nu mai era de găsit, a intrat în clădirea principală.

O clădire imensă, cu zeci de laboratoare abandonate de ani buni, cu săli de conferință și consilii pustii, încremeninte în timp. La intrarea principală, ultimele afișe puse sunt din 2004. De atunci nu s-a mai întâmplat nimic aici.

Apare și directorul Institului. Cristian Coman conduce acest loc din 2016. Din mii de angajați înainte de 1989, acum mai sunt 18.

Cristian Coman, director ICEM: "O parte din colectivul de la laborator și cercetare-responsabilă e în concediu."

Alex Dima, jurnalist PRO TV: Ce aveți în cercetare în momentul asta?

Cristian Coman: "Avem în derulare un proiect pe niște starturi corozive."

Echipa a vrut să vadă cum decurge cercetarea, dar deocamdată nu se întâmplă. Angajații se ocupă de chestiuni administrative. O doamnă, de exemplu, răspunde de pontarea portarului. În institut mai sunt doar trei cercetători. În biroul alăturat, două doamne, ieșite la pensie în anii trecuți, au rămas și se ocupă de contabilitate. Institutul e pe pierdere. Anul trecut, din analizele de laborator și inchirea spațiilor, ICEM a produs un milion de lei, dar a avut cheltuieli aproape duble cu salariile și utilitățile. Până acum, datoria se ridică la un milion de euro. Tot patrimoniul institutului este evaluat la 10 milioane de euro. O clădire cu patru etaje este sub sechestru.

Clădirea principală, un spațiu imens se deteriorează fără să intereseze pe nimeni.

Directorul susține că a încercat să găsească un rost pentru acest loc.

Cristian Coman, director ICEM: "Noi am tot făcut adrese și pe vremea pandemiei. Domnule, noi o punem la dispoziție. Ministerul Sănătății, Ministerul Învățământului, primării. N-a interesat pe nimeni."

Ministerul Economiei deține 70 la sută din acțiunile ICEM și numește la fiecare schimbare de guvern, cam de două ori pe an, oameni în consiliul de administrație, care sunt plătiți, dar nu fac nimic. Alex Dima, jurnalist PRO TV: ICEM. Ce este ICEM?

Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei: "Institut de cercetare...nu mai știu.”

În Minister se știe că acest colos moare, că supraviețuiește doar din chirii și nu din cercetare, că are datorii. Echipa a încercat să discute despre ICEM și cu ministrul interimar al Economiei, Virgil Popescu, dar n-a dorit să comenteze. ICEM se află pe o listă lungă cu aproape 60 de institute și companii aflate în coordonarea Ministerului Economiei. Aproape toate sunt în aceeași situație.

La etajul trei se mai păstrează în funcțiune două laboratoare cu echipamente vechi.

Pe acoperișul clădirii au crescut copaci. De aici se vede tot patrimoniul institutului.

Un spațiu imens, fără nicio utilitate. N-a ajuns la fier vechi, pentru că institutul n-a avut bani să plătească tăierea metalului de aici. La final, directorul ne-a cerut să mai cenzurăm din imaginea acestui dezastru. A uitat că are microfonul deschis și le-a povestit colegilor întâlnirea cu noi.

ICEM este e o oglindă în care se vede cât de interasați au fost și sunt cei care s-au aflat la cârma economiei de cercetare. Deloc. Și astfel de locuri sunt multe în toată țara, instituții în care statul e acționar majoritar, care nu produc nimic, dar acumulează datorii uriașe.